Cuvinte ce trebuie puse pe frigider!!! Musai!
În plus am nevoie zilnic de exerciții: o oră, cu voce tare, în fața oglinzii: nu-uri și cuvinte cu p și f. Da. Exact acelea.
Am ajuns să mă scot din sărite. Eu pe mine. Enervant de politicoasă și diplomată și serviabilă și bla și bla și bla…
Prietenele mele, mai colorate în limbaj, că-s oameni și ele, s-au hotărât de Revelion să mă facă să zic p.. hfefeș, adică la masculin, cum ar veni.
Eu? M-am codit, ce m-am codit, dar nu era loc de întors. Afumate, gălăgioase și insistente, muzică și dans… deh, petrecere… așa că la unu, doi și trei…. tare și răspicat trebuia să zic.
Și am trișat, adică am zis Pola (Paula în engleză așa sună. Nu?) Bruiajul de fond m-a ajutat. Ele fericite: mission accomplished… Am zâmbit, am sughițat și… Pola!!!
Nu! Nu se mai poate!!!
Azi. Ieșeam de la cumpărături și un cerșetor mi-a cerut mărunt. Eu nu prea am cash cu mine, așa că-n portmoneu câteva monede, sub un dolar. Jenant.
I-am dat totuși, cerându-mi scuze. Mi-a mulțummit omu’ fericit. Iar eu???
După ce că-mi cerusem scuze… i-am mulțumit!!!! Dohhhhh!!!!!
De ce? În virtuatea inerției. Habar nu am de ce.
Nu. Trebuie să am o discuție serioasă cu mine în fața oglinzii: nu, și nu, și nu și fjeore, fheff și pdfaf și pfgehee.
Păi nu? Viață-i asta?
illusion said:
Pffff, da si eu ar trebui sa ma apuc de din astea urgent!!!
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Totul trebuie cu măsură în viață, până și amabilitatea. 😀
LikeLiked by 2 people
Simona Prilogan said:
Ai cumva o sora la Nottingham? Musai la terapie cu noi!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Se pare că da. Și avem nevoie de terapie. :)))
LikeLiked by 1 person
iosif said:
Consider ca fiecaruia ne este necesara introspectia interioara. Cunoasterea sine-lui este echivalentul cunoasterii de Dumnezeu.Mai precis,o pre-cunoastere a SA …
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Dar oare ajungem să ne cunoaștem vreodată? Nu ne surprindem uneori chiar și noi pe noi?
Eu am decis în ultima perioadă să nu mai spun niciodată niciodată. 🙂
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Poate că i-ai mulţumit în ideea “thank you for not being one of those assholes that spit on you or swear at you when they don’t get what they want from you”.
Uneori şi oamenii săraci au maniere şi ai fi uimită cît de frumos se poartă dacă nu-i priveşti cu scîrbă şi dispreţ. 😉
Cît despre cuvintele acelea… au şi ele rostul lor, dar în anumite contexte cu care trebuie să fii obişnuită, altfel nu ştiu dacă ai să poţi face faţă. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
I-am mulțumit din automatism, nici măcar nu am zis „cu plăcere”. Dar omul era amărât din toate punctele de vedere. Umilit, cu o privire de câine părăsit. Și manierat.
Oricum am fost eu mai ciudată ca el. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Ştii, dramele se mai întîmplă şi în viaţa reală, nu numai în telenovele. Şi nu se ştie cine cade pradă.
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Știu. De aceea am toată compasiunea față de cei aflați în stradă. Nimeni nu dorește asta. E nefericirea sorții. Așa cum am mai spus în alt comment, singurii pe care nu îi suport sunt cerșetorii de meserie.
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Soarta e construită de sistem, nu e ceva abstract. Cîţiva oameni sînt responsabili pentru asta, nu Dumnezeu, Allah sau alt fel de zeitate. Oamenii chinuie oameni, e atît de simplu!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Suntem și noi vinovați, pentru că noi alegem. Uneori greșim și nu mai putem repara.
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Sigur, e posibil şi aşa, dar pentru asta trebuie să avem de unde alege, adică opţiuni reale şi valide, nu compromisuri de moment care să ne afecteze – uneori ireversibil – moral şi/sau material.
Hm, devenim prea serioşi. Gata, stop! (că doar ăsta era titlul, nu? 🙂 )
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Nu aș vrea să îți spun ție Stop niciodată. 🙂
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Eşti prea bună cu mine!
Oricum, trebuie să învăţ să mă opresc eu singur înainte să fie nevoit altcineva să mă oprească… cine-ştie-cum. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Mai bine prea-bună decât ne-bună. :))))
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Dacă astea-s opţiunile atunci sînt de acord cu tine. 🙂
Deşi un pic de nebunie nu strică. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Nebunie din belșug. Nu e exclusă din ecuație 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Aşa mai merge! 😀
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Știu. Și niște biscuiți cu ciocolată. 🙂
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
N-am decît cu cacao. Am şi uitat de ei în dulap, nu mi-a fost aminte de dulce.
Hm, de-aia alergi tu în fiecare dimineaţă? Fir-ar ei să fie de biscuiţi! 😛 😀
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
La ei mă refeream și eu, le-am zis cu ciocolată, dar cei cu cacao sunt… Și de aia alerg. Drept. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Un echilibru trebuie să existe în toate. Aleargă, deci. 🙂
LikeLiked by 1 person
Fata Verde said:
😆 Eu m-am transformat complet în sensul ăsta (ne)dorit, de câțiva ani. Am devenit o adevărată scorpie/birjăriță, de mă sperii și eu de mine. Dacă în adolescență aveam coșmaruri când treceam fără să miluiesc vreun cerșetor, acum mă irită la culme numai când îi văd, simt așa, o repulsie fizică și nu numai în fața lor, ba le mai și trag vreo două înjurături cu p și f, recunosc, nu chiar în gura mare. Ai mei au fost oripilați când m-au auzit înjurând, acum deja s-au obișnuit. Cred că și vecinii se întreabă ce m-o fi înfuriind în așa hal de înjur în gura mare, în casă, văzându-mă așa mică și firavă 🙂 .
Și nu declar aceste fapte reprobabile ca să mă laud.
LikeLiked by 3 people
Drugwash said:
Vecinii nu ştiu că ai lag cînd joci Counter Strike online. XD
LikeLiked by 1 person
Fata Verde said:
Daaa, nu chiar CS, dar pe acolo. Să știi că (și) de la jocuri s-ar putea să mi se tragă! 😆
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Ştiu, aveam şi eu patima asta odată, chiar dacă nu online. Dar “vorbele de duh” curgeau oricum. 😀
LikeLike
sweet & salty said:
Eu nu am patima asta, așa că voi știți 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Jocurile sînt cel mai bun profesor cînd vine vorba de coloratură verbală. XD
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Nu m-am jucat niciodată și nici nu vreau să mă las atrasă. Dau dependență, așa că mai bine să nu gust. 😀
LikeLiked by 2 people
Drugwash said:
Totul e trecător. Viaţa însăşi e trecătoare. Dar vrei să treacă pe lîngă tine sau prin tine? 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Păi prefer să o trăiesc, nu să o joc. Cei pe care-i știu eu care joacă petrec enorm de mult timp cu jocurile. Și prefer să-l folosesc altfel. Pentru că orice aș face nu ajunge. 🙂
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Şi totuşi… diversitate, în viaţă. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Viața reală și cea virtuală e atâd de stufost diversificată, chiar și fără jocuri, iar ziua tot 24 de ore are, fir-ar! 😀
Prefer să pierd o noapte jucând Risk cu prietenii, decât să o pierd jucându-mă cu aceeași nervi și adrenalină singură în fața calculatorului. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
E alegerea ta. Nu trebuie să fie întotdeauna aceeaşi, însă. 😉
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Așa este. 🙂
LikeLiked by 1 person
Fata Verde said:
Fiecare cu plăcerile lui. Uneori mai sunt nevoită să ies. Abia aștept să mă întorc acasă, la jocuri, cărți, filme, croșetat, păturică, fursecuri cu ciocolată, cană de ceai cald. Da, chiar și vara. Nu toți suntem la fel. 🙂 Dovadă că nu tuturor le plac jocurile. Nu dau dependență decât dacă ești făcut pentru asta. Eu joc de când erau consolele acelea chinezești care se conectau la tv. Am început cu Mario, Bomberman, Tank și am continuat, timp de vreo 25 de ani, cu altele, mult mai complexe. Și-o să continui până o să mă lase reflexele, probabil. Sau vederea. 😆
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Am multe din cele enumerate de tine și eu, dar la jocuri nu m-am băgat. Ciudat că nu mă joc, pentru că toată lumea se joacă în jurul meu. Eu cred că aș avea dependență. Cred. Nu știu.
Pentru ce te invidiez sunt fursecurile cu ciocolată, că la mine se depun și dacă mă gândesc la ele. 😦
Jocurile de toate felurile, pe calculator sau nu, sunt plăcute, doar că avem alegeri diferite. Am încercat să jucăm Monopoly pe xbox, dar nu mi-a plăcut.
LikeLiked by 1 person
Fata Verde said:
Nu mă invidia, nici eu nu pot mânca mai mult de două – trei, din cauza problemelor digestive. Tot ce e dulce nu îmi priește 😉 .
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Neplăcut atunci… Îmi pare rău. Nu te mai invidiez atunci. 😀
Eu nu prea sunt fan dulciuri, dar mă apucă câte-o poftă și acelea sunt momente periculoase pentru că nu gust și gata. 😀
LikeLike
sweet & salty said:
Și eu am faze de scorpie, devin foarte ironică și încăpățânată. Dar fără să folosesc injurii.
Aici foarte rar vezi cerșetori. Ăsta era un pierdut, amărât, cu o privire care m-a durut efectiv. Mă doare sufletul pentru cei care ajung să ceară – nu mă refer la cerșetorii de profesie pe care nici eu nu-i suport.
LikeLiked by 1 person
Poteci de dor said:
Hai să facem exerciţii de rostit cuvinte cu p. Vrei? Că eu înjur numai în gând, cu voce tare îmi iese de parcă aş vorbi altă limbă deci nu.
LikeLiked by 2 people
Drugwash said:
Voi, fetele, aveţi probleme
Şi nu ştiu ce-aveţi a vă teme –
Pendulă, pensulă, patrulă
Sînt tot un p şi tot o ulă.
XD XD XD
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
😀 😀 😀 Eu recunosc că parcă nu rimează cu vocea mea. Mă simt ca și Potecuța, parcă vorbesc o altă limbă care nu mi se potrivește. Ca și cum aș încerca să cânt, fiind afonă. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Poate ar trebui să luaţi amîndouă lecţii de la Lorena. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Drept să-ți spun eu mă prefer așa, pentru că nu cred că oricui i se potrivește orice. Însă sunt situați în care rferewăqwugjsdșgjre. Dacă înțelegi ce vreau să spun. 😀 😀 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Da, înţeleg. E bine să ai întotdeauna mărunt în buzunar ca să poţi da restul. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
😀
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Mă identific cu tine și aici. Nu mă șifonez dacă cei din jur mai scapă câte una, dar eu nu pot. Pur și simplu nu iese. E altă limbă, vorba ta. 😀
LikeLiked by 1 person
mopana said:
Vezi ce-nseamna sa pleci din tara? Aici ai la tot pasul injuraturi care mai de care mai colorate. Si cu ce cuvinte vrei. Asta civilizatie :)) Nu ce ai tu acolo…
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Eu cred că toate națiile au „culoarea” specifică. Poate că noi ca români suntem mai creativi, să nu uităm: românul s-a născut poet. 😀 😀 😀
LikeLiked by 1 person
mopana said:
Daaaa… Nu uitam. Spunea tata ca avea pe vrenuri un vecin care te injura 24 de ore dar nu repeta niciodata o injuratura :))
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Creativ 😀
LikeLiked by 1 person
mopana said:
Foarte creativ :))
LikeLike
adndefemeie said:
Eu nu aduc injurii, cel puțin în public 😛 . Dar răspund obraznic și /sau ironic. 😛 Este și asta o alternativa, nu?
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Exact așa sunt și eu. Pot fi foarte dură. Neașteptat. Dacă sunt călcată pe coadă reacționez. Indiferent de consecințe. 🙂
Nu accept să fiu nedreptățită. Adică nu înghit. Doar că nu înjur.
LikeLiked by 1 person
adndefemeie said:
Nu-i musai sa înjuri pt a te face înțeles 😛 😛
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Exact. 🙂
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Ăăăăă…. Dacă tu zici. 😀
LikeLike
sweet & salty said:
Ok. Am modificat schimbarea. Și am șters ultimul tău comentariu. Că asta am înțeles că ai zis. Nu? 🙂
LikeLike
sweet & salty said:
Dorința ta e ordin pentru mine, Papa! ;))))
LikeLike
papagigli said:
My wishes are for your good, always. Don’t forget, sis. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
:))))
LikeLike
papagigli said:
Acum sa ne ocupam de ce-a ramas. Adica in tara asta unde femeile vorbesc de blow jobs ca de apple pies, tu n-ai spus niciodata dick head sau si mai simplu, dick? Really?
LikeLike
sweet & salty said:
Știu un tip pe care, ironic, așa-l cheamă și da, vorbesc cu el. E neamț, habar nu am de ce nu încearcă o altă variantă. Nu sunt o puritană, dar nu îmi plac variantele românești populare. Și când mă enervez, de exemplu ar fi ciudat să schimb registrul pe engleză. 😀
LikeLike
papagigli said:
Ca vorbesti cu el e firesc, dar cum il strigi, el fiind la zece pasi de tine? 😆
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Îl strig pe nume. Fără probleme. Pai dacă așa îl cheamă? 😃
LikeLike
papagigli said:
OK, te cred, pentru ca din cite stiu, nu m-ai mintit niciodata 😆
Mai vorbim peste fo trei saptamini, cind ma voi ritornera de la RO.
pup you
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Papa! Drum bun și Romanica pe plac! O sa lipsești rau din peisaj😊. Abia aștept sa vii cu impresii. Vacanta super sa ai!😊
LikeLike
racoltapetru6 said:
Și ție îți stă în obicei să mulțumești? Cred că-i din obișnuință, din educație, și pentru că nu strică niciodată un „mulțumesc”, chiar dacă nu ar fi de ce. Așadar, mulțumesc, că este pentru ce! 🙂
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Da. Sunt ca un robot înregistrat cu zâmbet și urări de bine. E firescul meu.
Doar că uneori, ca și în cazul de față, a fost total nepotrivit. 😀
LikeLiked by 1 person
Pingback: Eu sau tu – Me or you | look around!
PersonalitateAutentica said:
Pentru cei care din educatie, ne-am lovit de provocarea asta, cred ca ..treaba cu stop devine cumva un proces continuu.
E un lucru la care va trebuie sa muncim toata viata! :)) Ca ..deh! Politetea ne cam urmareste! :))
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
E greu sa ne schimbam pentru ca ne-a devenit a doua natura. 😊
LikeLiked by 1 person