Azi Toronto a fost nesuferit, îmbrăcat într-o pâclă cenușie de ceață, însoțită de o ploaie măruntă și enervantă, ce-mi intra până-n suflet, de câte ori ieșeam din mașină. Aveam umbrelă, dar nu ploua atât de tare cât să o folosesc, așa că m-am muiat încet și sigur. Părul mi s-a blegit de ploaie și bretonul prea lung (trebuie să mă duc să mă tund) îmi cădea iritant în ochi. Am condus în prostie, Markham, Concord, Richmond Hill, Etobicoke, North York. Trafic nebun, deși n-ai fi zis că la ora aia…
Ajunsă într-o plaza nouă, cam asiatică, am realizat că papilele gustative sunt în grevă. Mi s-a pus pata pe sushi. Am ales ceva rapid, fără să mă uit la ingrediente. Le-am zăpăcit în viteză cu sos de soia și wasabi și mușcat cu poftă… în secunda doi toate orificiile feței mi-au explodat otrăvite: nasul a început să curgă, urechile să țiuie, gura a amorțit, porii au început ca nebunii să producă sebum, ochii să lăcrimeze și brusc am rămas fără aer. Am crezut că mor. Îmi luasem ceva extra spicy. Isteață.
Am aruncat mâncarea și încercat să-mi sting focul cu un suc natural din grepfrut. Așa arăta. Așa credeam eu, că nu mă uitasem. L-am ales după ochi.
Am zis că eram contra cronometru?
O poșircă dulceagă, cu multă pulpă dintr-un fruct neidentificat mi-a atins papilele oripilate și am avut nevoie să îmi amintesc și să-mi spun cu majuscule că sunt o doamnă și doamnele nu scuipă. Cu eforturi supranaturale mi-am forțat pe gât leșinătura scârboasă. Am aruncat și sucul.
Aveam apă în mașină, așa că până am ajuns acasă, m-am hidratat substanțial, visând cu drag la frigiderul meu argintiu, mare și zexy. Cu mâncare.
Am lovit și traficul de ora cinci pe 401, cunoscătorii știu despre ce povestesc.
Ajunsă acasă am stat eu ce-am stat și am decis să ies la jogging, în ciuda faptului că de câteva zile am glezna sucită.
Nu m-am dus la medic cu glezna. De ce să mă duc? Că nu e cine știe ce. Trece de la sine. Poate o ră-sucesc la loc prin vreo mișcare bruscă. Am forțat-o puțin și după câteva minute m-am înseninat. Nu mai simțeam durerea. Bucuria nu m-a ținut mult, că m-am împiedicat și am tras o trântă, izbindu-mi cu grație de pământ toți cei 163 de centimetri ai mei, cu kilogramele aferente (nu spun câte).
Acum stau cu cotul în legume congelate și cu gheață pe un picior. Pe același cu glezna sucită. Și scriu. Cu greu. Dar scriu. Pe mâine sunt ca nouă, nu-mi urați nimic. Că sunt ok.
Dar dacă tot am avut parte de o zi așa deosebită, am zis să o pârăsc.
Zi deosebită
18 Tuesday Oct 2016
Posted File de jurnal, Sava-rine
in
adndefemeie said:
La cum ai început ziua, nici aveam cum sa continue altfel 😆😆😆 Bine ca ești bine cu moralul. Restul se vindeca. Ciufuleste matza roz, Descarca – te de nervi și apoi o baie luuuunga, și totul e frumos. Pupici
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Moralul e sus ca un drapel 😀
Și cum am putea vedea momentele bune, fără zile ca acestea? 😀
Da, o mâță ciufulită și o baie lungă te revigorează. 😀
LikeLiked by 1 person
Mugur said:
Asta numești matale zi deosebită? Măcar de era un fluierat pe stradă, ceva claxoane disperate în jurul tău, măcar o înjurătură, cât de “ușoară” adresată neantului,…
Și dacă tot dezgheți legumele acelea, ne gătești și oarece de mâncare? 🙂
Abia aștept să vină dimineața(ta) și să ne spui că ești bine.
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Sunt foarte bine, Mugur! Ieri a fost o zi ciudățică, în care toate le-am condensat, iar lucrurile au venit de-a valma culminând cu trânta mea. Ar fi plăcerea mea să gătesc pentru voi. Îmi place să gătesc și ce bucurie mai mare există, decât o masă cu prietenii la un pahar de vorbă? 🙂
LikeLiked by 1 person
Mugur said:
Mă bucur că ești bine!
În rest, mai discutăm, poate pentru când vii în țară. Poate vom reuși să bem o cafea împreună.
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Cu drag și mulțumesc!
LikeLike
Ana G. said:
Gata, e mâine. Eşti bine, da?
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Sunt foarte bine. Mulțumesc. E un mâine-azi sănătos și împopoțonat cu mult soare. 🙂
LikeLike
Ana G. said:
Asta mă bucură, îmi place să ştiu că oamenii sunt bine!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Uneori mai dăm cu toții și cu virgulă. 😀
Mai ales în câte-o zi de luni. 🙂
LikeLike
Cosmisian said:
Bine ca la creatie s-a stabilit ca atunci cand omul doarme, sa doarma intr-un singur loc, la orizontala. Daca nu ar fi fost astfel, ciiiine stie in ce trafic de somnambuli jucausi te-ai mai fi bagat.
Te-ai gandit sa iti scrii articolele si in engleza?
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Da. Cică vorbesc în somn. Eu credeam că nu visez, dar se pare că îmi uit visele. Așa că eu știu ce trafic o fi și acolo? 😀
Mi-ar place la nebuni să scriu în engleză, dar nu simt la fel cuvintele. Recunosc că prefer cititorul englez, în pofida celui român care judecă, etichetează, condamnă, devine detectiv de vieți private, se simte dator să dea notă etc, etc, etc.
LikeLike
Cosmisian said:
Daca iti vorbesti visele in somn, normal ca nu iti amintesti.
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
😀 Mi le topesc și vorbesc. Se evaporă ca și cum nici n-ar fi fost. 🙂
LikeLike
Cosmisian said:
🙂
LikeLike
Poteci de dor said:
Io cred că-i de la sushi ăla mâncat numa pe jumătate. E ca şi cum faci un tratament incomplet. De la prima pastilă nu simţi nimic, la a doua te doare stomacul şi abia de la a treia-n sus începe să-şi facă efectul. Tu ai aruncat păpica aia cam la a doua pastilă şi de aia. 😀
Dar acu’ e mai bine, da? 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Am transpirat subit și nu am mai avut aer. Dar mi-am desfundat sinusurile și avut o curățare de ten instant. Dacă mâncam tot cred îmi distrugeam papilele gustative. Sunt perfect. Mulțumesc de întrebare. E amuzant când se încarcă atâtea pe o singură zi. Și de luni. 😀
LikeLiked by 1 person
Poteci de dor said:
Dacă s-a terminat cu bine, e motiv de amuzament. Oricum, ai grijă pe viitor. Măcar la suc dacă nu şi la picanterii 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Da. Este. Deși se pare că nu am fost tare amuzantă 😀
Potecuțo, culmea este că eu sunt genul aproape exagerat cu mâncarea, foarte atentă la ingrediente și sursa a ceea ce cumpăr. Eram grăbită și atât sucul care era natural și proaspăt, cât și sushi erau, după aspect, la fel cu ceea ce mai avusesem alte ori. Nici nu mi-am imaginat ce senzații de catifea mă așteaptă. 😀
LikeLiked by 1 person
Monik said:
No, dar chiar sucită zi ai avut! 😊Dupa cum s-a derulat, nu ma mira deloc finalul. Ma bucur, reiese din tonul scrierii ca nu te-ai lasat afectată prea tare. That’s the spirit! 😉
LikeLike
sweet & salty said:
Sucită rău. Dar a fost ieri. Azi e un soare generos și e bine. Am niște „semne” pe cot și picior, dar nu mă mai doare nimic. Nu mă las afectată, e drept. Sunt firești și momentele astea, altfel cum le-am aprecia pe celelalte. Oricum, am scris pentru că mi s-a părut amuzant. Nu prea am avut umor că mă durea… în cot. 😀
LikeLiked by 1 person
Ana said:
Ce de belele….Multa sanatate! Ai grija de tine!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Au trecut. Ieri a fost o zi șui. Mulțumesc! 🙂
LikeLiked by 1 person
papagigli said:
Te-ai apucat de taximetrie, soro sau ai masina-n rodaj? Ai mare grija ca s-ar putea sa ai scandal cu diaper heads, ca le iei curry-ul de la gura 😆
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Încă nu, dar nu-i rea ideea. 😀 😀 😀
LikeLike
iosif said:
Ardeiul iute e benefic pentru organism, însa provoaca stari inconfortabile …!:)
LikeLike
sweet & salty said:
Nu era ardei iute, cred că era praf de pușcă 😀
LikeLike
iosif said:
Chinezarii…poate bucatarul a confundat pipernita cu vre-o… petarda ! Bine ca nu ai luat foc,sau sa fi scuipat flacari pe gura ca si dragonii lor !:)))
LikeLike
sweet & salty said:
Era cu specific japonez…. a fost vina mea. M-am grăbit și nici nu am bănuit că există sushi cu explozibil. 😀
LikeLike
opantazi said:
Toate ca toate, dar ai grija de maini! Sper ca nu faci si flotari… Nu de alta, dar e musai sa scrii. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
😀 Nu fac mare lucru. Doar un pic de jogging și uneori yoga. Dar probabil că ar trebui să port cotiere și genunchere și cască de protecție și… 😀 😀 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Mai e nevoie să spun ceva? 🙄 Aşa păţesc copiii care n-ascultă.
Şi nu uita că azi e marţi, cu faimoasele ei ceasuri, iar la tine abia a început. 😉
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Știam… știam… Mă gândeam să nu povestesc ultima parte, dar nu ar fi fost întreagă ziua cu pățanii. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Dacă ar fi fost o legătură video m-ai fi văzut dînd din cap dezaprobator. 😉
Ştii că distanţa nu contează – doare la fel şi la mii de kilometri depărtare prin empatie. Fii mai atentă, te rog!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
În general sunt. Excepție momentele în care nu sunt. 😀
LikeLiked by 1 person
Drugwash said:
Duh!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
😀
LikeLiked by 1 person
sonia said:
Aha, deci si la tine a plouat ieri! Numai la Papa a fost soare si fain!
LikeLike
sweet & salty said:
La Papa a fost soare și fain? Really? Ceva e greșit în patria lui. 😀 Sau nu. 😀
LikeLike
racoltapetru6 said:
Din toate astea, ia partea bună: ai ocazia să ne scrii mai multe, chiar dacă o faci cu greu. Iar mâine (astăzi), s-ar putea să răsară soarele. 🙂
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Sigur soarele răsare. E chiar amuzantă ziua așa, șuie și înlănțuită-n ciudățenii… A doua zi am fost reparată. Niște vânătăi acolo, dar funcționabilă. 😀
LikeLiked by 1 person
Alex said:
Ai un umor teribil! 😀
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Se numește haz de necaz. 😀 Nu mă defectez eu așa ușor, doar cu sushi extra spicy și o trântă… sănătoasă. 😀
LikeLike
creative99mind said:
Citindu-te, mi-am amintit de toate zilele mele „ruff” …se pare că toți le avem 😀 Și atunci când intervine și ploaia…totul pare a fi desprins dintr-un film prost…Pentru entorse, eu folosesc Finalgon (nu știu dacă se găsește și pe acolo)… Nu de mult mă duceam la nunta celei mai bune prietene și, cu bagajul în spate și rochia într-o mână, nu m-am uitat pe unde pun piciorul și m-am ales cu o entorsă de toată frumusețea…doar așa…să-mi amintesc toată viața de „marele eveniment”…
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Mulțumesc de sugestie. Eu nu mi-am găsit timp să mă ocup de gleznă. Practic mă doare doar când alerg sau urc/cobor scări. Și cum am scări și în casă…. Trebuie să pun mâna să fac ceva. 😀
Sunt zile de genul acesta uneori, așa se aliniază astrele (sau se împiedică) 😀
LikeLiked by 1 person
creative99mind said:
🙂 așa e..sunt și zile de genul ăsta…probabil ne ajută să vedem totul în perspectivă…și foile de varză sunt o soluție… 🙂
LikeLiked by 1 person
De ce nu? said:
În primul rand meriți felicitări pentru perseverenta: ceea ce n-ai reușit din prima cu glezna, ai completat dintr-a doua încercare, 🙂 De altfel, în armata am învățat (și viata mi-a confirmat) ca o acțiune se repeta pana se însușește. 🙂 Și se mai zice ca nimic nu e întâmplător pe lumea asta. 🙂
Totuși, cu entorsele nu e de glumit. În afara de faptul ca sunt dureroase, ligamentele se vindeca greu, caci nu sunt irigate cu sânge. Cred ca un doctor ți-ar recomanda repaus total pentru o perioada, sa lași timp organismului sa se vindece. Uneori au dreptate și doctorii. 🙂
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Da, doctorii ăștia! Cam au dreptate în ce spun. Mulțumesc! Nu prea mă las eu când mi se pune pata să fac ceva. 😀
LikeLiked by 1 person