20131023-fall-colours5-d

Culorile se sting discrete…
Sosit-au ploile-n orașul cu arțari,
Iar frunzele se-adap-alene,
din bălți pictate-n cercuri mari.

În brațul tău m-ascund de toamnă.
Îmi strângi mănunchi mărunte râsul
Și pui deoparte în cămară, primăvara…
Privim prin ploaie amândoi apusul.

Cu buze moi îmi torci povești de seară
Furtuna cântă prin oraș balade,
Iar copăcimea se destrăbălează,
Și-aruncă crengi și frunze în cascade.

Arțarii despuiați se-ascund în ploaie,
Înspăimântați de-a vântului pedeapsă…
Necumințenia pădurilor îl indispune
Și frigul ud peste oraș se lasă.