Aici măștile sunt cinstite.
E singurul loc din lume unde măștile nu se ascund sub mască.
Defilează colorat, în pielea goală, la fiecare tarabă.
Veneția – cu mască. Macrocosmosul redus la microcosmos. Măști pentru fiecare. Cu zâmbet, ori triste, măști cu inimioare, sau note muzicale. Măști curioase, ori cerând iertare copy/paste, măști cu ochii mari, mimând sinceritate, măști cu râs până la urechi, sau măști firești, de purtat în fiecare zi. Chiar și în somn. Condiția: să visăm.
Un imens carnaval: râs fabricat, vopsit țipător pe gustul fiecăruia. Măști asumate. Măști căutate. Măști scumpe, sau ieftine. Măști…
Lumea, așa cum este, în decor burlesc… căutat-fericită și liniștită, ascunsă decent în spatele măștii potrivite.
Aici măștile sunt sincere: care râde, o face până la lacrimi, iar care plânge îți rupe sufletu-n două.
***
Piața San Marco primul punct pe listă: basilica și clopotnița cu același nume: sunet, culoare, arhitectură și… porumbeii. Palatul Dogilor, grandioasă construcție gotică, simbol al orașului, invită la istorie, la poveste, copleșind prin opulența vremurilor trecute.
***
Gondolierii plimbă îndrăgostiții pentru o sută de euro, tura. Le cântă. Un falsetto pentru o sută de euro pe Canal Grande. Sau vaporetto, autobuzul de apă, te duce cu șapte euro, pe același Canal Grande. Cu stații clare și ude, cu opriri periodice, în bâlbâitul apei: Podul Rialto, Podul Academiei, Podul Scalzi.
Veneția – miracol al verbului „a fi”, sinonimul bucuriei și păcii interioare.

Apoi Fondamenta della Misericordia, unul din locurile unde se întâlnesc artiștii. Un pahar de vin fiert, pe străduțele extrem de înguste, printre clădiri ciudat concepute, miniaturale ochilor noștri, cu haine întinse la uscat pe la geamuri de gospodine, de-a valma cu flori colorate, atârnând domestic. Veneția, mustindu-și legendele.
Am avut senzația că mă aflu într-un studio de film, atât de ireal e întreg peisajul.

Când vine foamea pizza, ori risotto di pesce, ori sarde in saor în rosticceria.  Localuri mici, intime,  calde, primitoare, unde simți ospitalitatea venețiană. Și gelato. Nu cred să fie pe planetă înghețată mai bună decât în Italia.