m1

Știu…  se potrivește ca nuca-n perete cu restul blogului.  Însă îmi place să gătesc și se spune în târg că m-aș pricepe. 🙂
Ar fi proză statul în bucătărie, dacă prăjitura cu mere nu mi-ar ieși poezie.

Îmi place să bucătăresc și se spune că-mi iese bine. Româncă sunt, ardeleancă de asemenea, în plus fac parte și din familia mea, unde se gătește divin. (Cunoscătorii știu despre ce vorbesc). Cu așa o încărcătură genetică nu prea aveam șanse să ratez coada cratiței. Nu-i așa?
Sigur că puteam fi excepția de la regulă, cum se temea tata prin adolescență, când în palme își făceau mai degrabă loc filele cărților, decât sucitorul.
Eram atât de pricepută la ora aceea, că am pus la fiert un ou uitând complet să pun și apă. Știți ce face oul dacă-l pui la fiert fără apă? Explodează.
M-am măritat foarte tânără și, pentru că dragostea trece prin stomac, am devenit titulară la învârtit în cratițe. Am un caiet de pe vremea aceea, pe care l-am adus cu mine în Canada. Cum dădeam de greu puneam mâna pe telefon. Mama și Sanda erau pe lista: SUNĂ UN PRIETEN.
Și cum gătesc cele două… Dansează rock papilele gustative.
Multe variante de prăjitură cu mere am încercat, dar rețeta de la Sanda e pe podium. Și ce să faci atunci când ai prea multe mere? Îți pun mintea cu ele.

E prietenoasă și caloric, așa că poate face parte din alimentație fără dezastrul major al j-de calorii, cu care de obicei ne „binecuvântează” alte dulciuri 🙂
a)Blatul:
200 gr unt moale                    m13
1 gălbenuș
1 pahar de zahăr – 200 de grame
1/2 pahar lapte călduț
coaja de la o lămâie
Se amestecă bine ingredientele – eu le amestec cu o lingură de lemn, dar sunt atentă ca untul să fie moale și laptele călduț, ca să se omogenizeze foarte bine totul
(se pot amesteca și la mixer).

b) Făină cât cuprinde, plus un praf de copt:
Iau o cantitate mai mică de făină (aprox. 200 de grame) pe care o amestec bine cu praful de copt și o adaug compoziției a).
– adaug apoi treptat făină, până când aluatul se desprinde ușor de pe vas
(atenție să nu puneți prea multă făină).
-las să se odihnească puțin aluatul, după care îl împart în două mingi.

c) Merele. Să fie dulci și… multe. 😀
Nu am o cantitate anume, e ochiometric. 🙂
(13-14 mere mari).
Deci:
Merele se dau prin răzătoare și se storc de zeamă. Eu nu sunt extrem de supărată pe ele, adică le storc mai cu milă. Premeditat o fac, pentru că îmi place să rămână o idee mai zemoase.
*
d) Gris și scorțișoară
Se adaugă peste merele răzuite și stoarse.
NU ADAUG ZAHĂR LA MERE
***
În tava cu hârtie de copt se întinde prima foaie de aluat (prima minge)
se așază merele răzuite, amestecate cu griş și scorțișoară,
peste care se adaugă a doua foaie întinsă, care va fi înțepată cu furculița.
(se vede în imagine)
***
Se coace în cuptorul preîncălzit la 325F.
Rece se pudrează cu zahăr – sau nu. 🙂