Azi, 10 martie a fulguit. Un vânt supărat a răsturnat și izbit nervos de pereți tot ce i-a ieșit în cale. Cei câțiva metri până la mașină m-a râcâit cu unghii ascuțite până-n suflet, reproșând parcă iarna blândă, neobișnuită pentru Canada. Apoi a scos de undeva din buzunare fulgi obraznici, care au evadat în roiuri agresive deasupra orașului.
În România e primăvară, lumea postează pe fb flori din grădinile personale și ținute ușoare. Tocmai a fost 8 Martie și noi, vânturații prin lume ducem în suflet sintagma „cum a fost odată”, când eram acasă. Aici sărbătorile au alt gust și altă culoare. Au devenit străvezii, aproape transparente, ca  o haină pe care ai spălat-o prea des și i se duce culoarea. Căutăm zgribuliți primăvara, purtând încă mănuși și haine groase. Șansa la primăvară e pe șevalet, în vârful pensulei pastelate de dor.