Autostrada la scăldat. Zi de spălat păcate. Apocaliptică.
Întuneric. Spart din loc în loc de jarul farurilor din față. Ștergătoare de parbriz, sinistru dansând, arată drum. Limpezesc umbre întunecate și ude. Gânduri.

Ochii mei roșii. Ieșiți din orbite ca la melc. Lipiți pe sticla rece, invadată ritmic de nori rupți în coate, supraponderali, emigrând pe pământ.
Uzi emigrând pe pământ.

Mă ustură ochii de concentrare. Nu văd liniile de demarcație între benzi. Piciorul pe accelerație. Privirea înghețată. Nu clipesc. Ne grăbim. Viteză.
Poate că azi vine potopul?!
Mă mișc în tandem cu toții ochii roșii. Alergăm spre departe, spre înainte. Toți. Cu același start luat rând pe rând. Cerul e smoală. Negru impenetrabil.

Închid radioul. Veselia lui Ed Sheeran scuipă modern. Natura e sobră. Dramatică. Ieșită la vânătoare. Clasic răsculată. Ud pedepsind. Dizolvând graba, păcatul, umanul, lumina.
„I’m in love with the shape of you”, sună ca o manea ieftină într-o bibliotecă, sau într-o catedrală.

Miroase ud și sună ud.

Exituri. Tentant. Cumințenia străzilor din orașe cu cincizeci de kilometri pe oră. Semafoare generoase și roșii cu timp de clipit. De verificat telefonul și trimis mesaj: „Mai am o oră. Nu te îngrijora!”

Exit. Lejer. Răgaz. Domol. Lin și cuminte.
Tentant.

Nu ies. Fac parte din joc. Joc viteză. Joc ardere. Până la capăt.
Șah. Negru și roșu. Roșu și negru.
Dragoste și păcat. Lumesc rulând viteză. Negru de smoală, roșu de foc.

O oră și un pic până la adăpost. Cuib cu acoperiș. Cuib uscat. Cuib lumină. Cuib acasă.

PS: GPS-ul: You have reached your destination.