738c7443ae77b88d9dc006427a84fefc

Obișnuiam să trăiesc curcubeu. Culori moi, nedefinite. Calde și confortabile. Și atât. Într-o zi s-au separat exact așa cum separi gălbenușul de albuș. În tonuri clare. Albastru. Roz. Verde.

34201599_1721494947944356_5225812633189351424_n

Fac poze cu nemiluita. Deși parcul e aici. Nu pleacă nicăieri. În fiecare anotimp are rutina aceea minunată: pupic, cafea, culoare, căprioare, lac, lebede, pupic, verde, alb, roz violet.

34320727_1721494934611024_1259939505368989696_n

34156041_1721495184610999_7640553352782151680_n

34276549_1721495221277662_1639005596562751488_n

Ieri a fost ziua „Pașilor”.  Dar a fost și ziua prieteniei. Ziua oamenilor minunați. OAMENI. Care mi-au transformat ziua. Mi-au transformat-o-n ploaie de trandafiri. Pe unii îi cunosc, pe unii nu i-am întâlnit niciodată. Doar gândurile s-au împletit și îmbrățișat. A fost lansarea „Pașilor”. Nu am fost acolo. Oceanul se pune de multe ori în calea programului meu zilnic. Piedică se face. Nici cartea nu am văzut-o încă. Doar în poze. Nu i-am simțit mirosul de tipar crud, nu i-am mângâiat finețea paginilor.

4

1

6

5

13

12(1)

9

3

7

Am primit deja feedback. În curs de:

15

Și după citire:

„Am terminat Paşii. Răscolitor. Am trăit povestea de dragoste alături de cei doi. Am simțit toate neliniştile, dorurile lor, am fost fericită odată cu ei. Şi mi s-a prăbuşit lumea odată cu a lor. Am terminat cartea sufocată de nodul din gât, cu ochii împăienjeniți de lacrimi. Sperând însă că lucurile se vor aşeza şi paşii îi vor duce din nou împreună. Nu sunt fan al cărților de dragoste dar voi ați reuşit să mă transpuneți într-o poveste pe care am trăit-o împreună cu cei doi, cu o durere în piept ca un bolovan. Felicitări amândorura! Eu mi-aş dori o continuare a poveştii…” (Ana G.) 

Buna! Am terminat de citit a doua zi dimineata. E un amalgam de emotii, m-ati trecut prin toate starile posibile. Am empatizat cu personajele pana am ajuns sa le dau dreptate. Scriitura voastra, in doi, se impleteste asemenea povestii celor doi. Iar radiografia institutiei casatoriei e atat de sincera si de adevarata… Ce sa zic? M-ati cucerit. Voi recomanda cartea de cate ori voi avea ocazia.” (Nouria Nouri)

Aștept cu drag păreri, recenzii, poze. Orice credeți voi. E greu să scoți o carte. E greu să-i dai drumul în lume. E greu să nu fii acolo, să o ții de mână când face primii pași. E multă muncă în spatele unei cărți ce zâmbește timid din rafturile unei librării, având alte sute de surate purtând hârtie, carton și litere.

11

Pașii – prezentare la lansare –

Romanul „Paşi” este o poveste de dragoste contemporană. O poveste despre viață. Despre pașii pe care destinul ți-i dictează.
Îi stăpânești? Ori te lași în voia lor?
Ce se întâmplă când pașii te duc într-un bar aiurea, unde-ți întâlnești perechea pe care nu o cauți? Deschizi ușa altei vieți? Ori te duci cuminte, liniar, pe traiectoria fixată de lege și societate?
Ce alegi? Sentimentul? Dorința? Legile nescrise ale sufletului tău? Ori regulile clare, inflexibile ale societății și moralei, devenite paturi procustiene rigide și fără sens? Ai puterea să te rupi de un trecut care nu ți se mai potrivește? Ai curaj să-ți asculți vocea interioară?
Provenind din medii profesionale diferite, eroii romanului descoperă cu uimire că femeile nu sunt de pe Venus, nici bărbații de pe Marte. Când două suflete își aparțin vorbesc aceeași limbă și sunt de pe aceeași planetă. A lor.
Întâlnirea, dictată parcă de un destin jucăuș, se petrece într-un moment limită, când blazarea unuia și nefericirea celeilalte ating apogeul. Ambii realizează că, de fapt, întâlnirea lor este o re-găsire.
Au puterea să rupă lanțurile compromisului vieții cotidiene, compromis care le asigură o iluzorie liniște? Ori aleg greutăţile şi sacrificiile unui drum care este menit să îi aducă împreună?
Dragostea lor are de înfruntat o serie de obstacole. Sunt cei doi suficient de hotărâţi să nu-şi sacrifice în continuare existenţa pe altarul compromisului? Decid oare să-şi construiască propriul drum, pas cu pas, în pofida cutumelor unei societăţi adeseori rigide, ancorată în stereotipuri, ori aleg comoditatea unui drum bine-cunoscut?
Povestea celor doi protagonişti ai romanului „Paşi” poartă cititorul printr-o multitudine de întâmplări şi situaţii, unele ilare, altele dimpotrivă dramatice, iar din roman nu lipseşte acţiunea şi suspense-ul.
Deşi distincte, planurile acţiunii romanului se întrepătrund, iar rezultatul este un întreg dinamic, cu schimbări subite de registru, cu intrigă non-liniară, care ţin cititorul în priză până la final.
Nu în ultimul rând romanul constituie, de asemenea, o introspecţie, o analiză sui-generis a frământărilor interioare trăite de oamenii obişnuiţi în căutarea fericirii.
Cei doi autori au creionat, fiecare în parte, propria versiune, oferind cititorului două perspective extrem de diferite, dar și foarte asemănătoare în același timp: cea feminină și cea masculină. Romanul are o construcție oarecum atipică, tehnica scriiturii fiind de fapt îmbinarea a două scriituri, a două voci care se întrepătrund, ori se continuă de-a lungul celor șaizeci și două de capitole.