bbf3

Păștea pe câmp de margarete,
zburda aprinsă-n alb de nea
și se gândea cu aroganță
că e frumoasă ca o stea.

Era o oaie albă-n blană
cu ochi rotunzi de foc și scrum,
păștea cu har și bucurie,
știa că timpul ei e-acum.

Visa că blana ei câlțoasă
este mătase de argint,
că iarba este praf de stele,
că behăitul i-e cuvânt

Și se vedea cu coroniță
pe la tribune cuvântând,
spunând ce-i rău și ce e bine
și cu emfază explicând,

dansând și strălucind în noapte
ca o sirenă-n șa de val,
trezind iubiri cu blana-i lapte
ajunsă teafără la mal.

Dară ciobanul cu o bâtă
o răcori pe la spinare
o înjură și-i spuse „Tută!
Ca bleaga dormi in ziua mare!”

Și se trezi la deal mioara
în lân-avea maci și trifoi,
iluzii se spărgeau deșarte
în colb și între multe oi.

Flash – Câmpul cu iluzii