E gata cafeaua. Ce minune e în viața noastră licoarea asta neagră și parfumată!
Și e miercuri. Mie-mi fug zilele ca nebune și vă spun sincer că e vina mea. Pentru că intru cu dinții în muncă. E drept că îmi place mult. Știu că am promis detalii și din viața canadiană, dar nu prea simt că sunt în Canada, cetățean universal ce sunt, la câte ore pe zi lucrez cu România și diaspora, deci…
Ninge cu spume, e alb și mult și frig și am auzit că vine și mai frig.
Dar poștașul e un super-erou, care, nu contează de ninge, plouă, e arșiță, el ajunge. E un soi de Ana lui Manole din legenda bine-știută. Și a venit mări el așa cu castanele Simonei în plic frumos pus de colegii mei.
(Știți, îi implor ca primul drum pe care-l fac atunci când vin cărțile din tipografie e să fie la poștă să-mi trimită mie iute să văd și să pipăi și să urlu, vorba lui Arghezi: este!) Doamne, ce m-am bucurat!
N-o aveți încă? Ok, eu cred că e magică. În primul rând e mult mai frumoasă în realitate decât în poză.
E o bijuterie cartea asta.
Vă spun sincer că înainte de SIONO nu băgam în seamă detaliul copertelor, dar acum m-am îndrăgostit de acest aspect și realizez ce important este ca o carte frumoasă să aibă o haină pe măsură.
Are niște nuanțe elegante, o catifea pastelată a maroului. Un luciu delicat și fin. Zici că e o castană adevărată. Și aici Sandra Segal a folosit bagheta ei magică și a scos o minunăție. E un obiect rar.
Ei, bine, de când energia pozitivă a castanelor a răsărit în Nottingham-ul ei de adopție, Simona a înflorit. Bine, înflorită era și dinainte, că e frumoasă și talentată și apreciată și în Anglia și în România, însă castanele parcă au spart o bulă mică din Univers și s-a abătut asupra poetei multă lumină și o aură de bucurie psihedelică.
Nu, nu am luat-o razna, dar simt de multe ori energiile negative ori pozitive la anumiți oameni ori anumite situații. E greu să le definim și spune în cuvinte, dar e ceva… Poate că și voi ați simțit? Nu?
Când vezi cum cineva se luminează… E miracol. Oi fi eu un pic psychic. Nu psycho, să ne înțelegem. 🙂
Pe Simona o știu de ani de zile, este una din vocile lirice contemporane extrem de muzicale. Trăiește în Anglia, scrie bilingv și își simte apartenența la mai multe zone geografice, care vin la pachet, fiecare cu cultura proprie. E de o sensibilitate cristalină și transmite emoția atât de clar, ca printr-o linie telefonică performantă ce nu deformează trăirile ei intense. De multe ori îți dă senzația că se transferă în propria-i poezie și vibrează ca și cum ar cânta la chitară, indiferent de subiectul abordat, indiferent că suferă, că iubește, că e fericită, că e meditativă, că e vocea întâi sau se transformă într-un observator de situații, trăiri colective ori fenomene sociale.
Schimbă valențele geometrice: „Te văd din unghiul primăverii mele/ Aşa cum poate nici n-ai fost vreodată…”, se joacă cu gramatica, cu sintaxa propoziției, cu fonetica și, când are nevoie se servește din alte limbi: „Subito am dat un giro printre mințile expate/ Să-nțeleg de ce Cuvântul e știrbit de realitate”.
Ori, cu aceeași nonșalanță, scoate bisturiul ironiei „de mă focusez mai bine peste web-ul avansat/ Pot găsi și râsu-plansu’ în oglindă răsturnat./ Stă pitit și plin de teamă un foot în engleza școlii/ Că i-a pus gând rău o mamă și-l vrea șters din portofolii.”
Poeta nu-și construiește propriul Univers, pentru că îl are la îndemână, e ca propria-i mănușă unde își lasă trăirile să se dezlănțuie, fără măști, fără tabuu-ri ori interdicții. Se transformă în omul de la meteo „– La știri au anunțat iar ploi/ Sub dealul gândurilor noastre,/ Stropi reci pe amintiri albastre/ Lăsa-vor poate șoapte noi/ Pe nostalgii dărăpănate,/ Rostogolindu-si prin noroi…”.
Anotimpurile simonice își schimbă esența și morfologia, substituindu-se trăirilor: „Auzi cum se plimbă tăcerea,/ Troiene adânci lasă-n urmă…/ Pe ochiuri de dor stă mirarea. /E toamnă. Pustiul o curmă…”
Poeta se oprește din cotidianul ei liric (nu poate fi altfel cotidianul ei) și se adresează unor personaje, cum este Miseriosul domn Z(et) ori găsește leacuri și soluții la orice, poțiuni magice vindecătoare. Până și la dorul dorurilor noastre, pe care toți îl cultivăm în suflete: „Se ia dorul încet, să nu-l doară…”.
Citind și iubind poezia Simonei m-am trezit recitând-o. Pur și simplu nu m-am putut abține să nu pășesc în lumea care mi-a deschis porta cu o castană.
Azi la cafea vă servesc cu castanele Simonei. Pentru că-mi sunteți dragi și pentru că lumea are nevoie de poezie ca să supraviețuiască.
Diana said:
Ador cafelele tale de miercuri, și clipurile în care ne citești. Iar cartea Simonei e cu siguranță deosebită, mi-o voi cumpăra și eu ❤️
LikeLiked by 3 people
sweet & salty said:
Ce mă bucur că ai venit la cafea. Sunt convinsă că o să-ți placă versurile Simonei.
Cine nu are în cutia de comori castane?
LikeLiked by 2 people
Diana said:
Vin mereu la cafea. Oh, ador castanele. În Pitești avem un parc mare plin de castane pe jos toamna, ador să le culeg 😀
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Au un parfum special. Îl uitasem, dar odată cu cartea Simonei mi-au răsărit și castanii copilăriei și florile lor. Frumos simbol și-a ales.
LikeLiked by 2 people
Diana said:
Daaaa, tare fain 😀
LikeLiked by 1 person
Issabela said:
Și eu am simțit căldura Simonei… Unii oameni chiar sunt ce par a fi, vorba unui alt mare poet 🙂
LikeLiked by 3 people
sweet & salty said:
Drept spui. Versurile ei calde sunt oglinda castanelor ei frumoase.
LikeLiked by 2 people
Aura B. Lupu said:
Ce frumoasă prezentare i-ai făcut! Dar cu siguranță fiecare cuvințel e adevărat și-l merită, cu prisosință! Felicitări vouă!
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Aș fi vrut să pot reda bucuria pe care am avut-o primind cartea. Sigur că în redacție am iubit să interacționez cu versurile Simonei, pe care o îndrăgeam deja de ani. Dar să văd materializat în minunea asta de carte… Mulțumim mult, Aura dragă!
(Să-l mângâi pe dumnealui brunetul pentru mine, e tare frumos. Sper că te lasă să dormi acum.)
LikeLiked by 2 people
Poteci de dor said:
Delicat şi frumos scris. Cum s-ar fi putut scrie altfel despre versul special al Simonei? Felicitări!
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
E tare frumoasă și ca text și ca apariție. E o bijuterie. Îi spuneam Simonei că, după ce am primit-o, nu mă puteam sătura uitându-mă la ea. Nu-mi pot imagina un cadou mai frumos decât un volum de versuri. Direct la suflet merg castanele.
LikeLiked by 1 person
Simona Prilogan said:
Reblogged this on Dum spiro, spero and commented:
Dragii mei, la Nottingham este aproape seară, dar nu-i bai, am mai pregătit o cafea și de acum sunt gata să o beau împreună cu voi și cu Em. Este prea puternică și frumoasă surpriză venită taman din îndepărtata Canada, unde Em ne invită să o însoțim într-un periplu de poezie combinată cu zâmbete fotografice, în timp ce sorbim cu toții o cafea a prieteniei. Și da, are dreptate Em, castanele au adus lucruri frumoase și pline de optimism.
Mulțumesc mult, Em, pentru că ești prietenul de suflet prin care se poate odihni și revigora inima și gândul!
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Cu tot dragul și prietenia în versuri și dincolo de ele. Le doresc castanelor tale lumină și cât mai mulți citiori. Cartea asta e o bucurie pe care oamenii pot să și-o facă sau să o facă celor dragi. Când am primit-o mă tot uitam la ea fără să mă satur și repetam cât e de frumoasă. 🙂
LikeLiked by 1 person
gandurideoclipa said:
Eu le am si pot sa confirm cat sunt frumoase castanele Simonei, Le doresc sa ajunga cat mai departe pentru ca merita!
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Și eu le doresc să ajungă la cât mai mulți cititori. Minuni sunt cărțile. Îmi imaginez cât de blând ai mângâiat tu castanele.
LikeLike
Iosif said:
Va multumesc superbe Doamne, pentru poeme, proze si romane. De n-ati fi voi în Sufletele noastre, nici cerul si nici marea nu ar mai fi albastre.
Românul s-a nascut poet
iar poezia a crescut la sat.
Simona cu “Misteriosul Z(et)
odata-n plus mi-a confirmat.
LikeLiked by 2 people
sweet & salty said:
Ce frumos, Iosif! Mulțumim pentru sensibilitate, gând și cuvânt.
LikeLike
-X- said:
O gura de cafea buna face dimineata si mai frumoasa … o vorba buna face intreaga zi mai frumoasa 🙂
Bun regasit in 2021.
LikeLike
sweet & salty said:
Bine ai venit la cafea!
Ai perfectă dreptate. Iar timpul la cafea cu prietenii este neprețuit!
LikeLike
anasylvi said:
Avem, intr-adevar, mare nevoie de poezie, acest dialog intre inimi. Cartea pare minunata, atat ca aspect, cat si continut. Multumesc pentru stropul de frunusete!
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Eu îți mulțumesc că ai venit la cafea. Te mai aștept cu mult drag.
LikeLiked by 1 person
anasylvi said:
Vin cu multa placere! ❤
LikeLiked by 1 person
sweet & salty said:
Te aștept cu drag de fiecare dată.
LikeLiked by 1 person
Aliosa said:
LikeLike