De multe ori mă gândesc că vor veni zile în care dintr-un motiv sau altul, nu-mi voi permite casa în care locuiesc. Și atunci o iubesc și mai mult. Și mi se pare și mai frumoasă.
De multe ori mă gândesc că vor veni zile în care, dintr-un motiv sau altul, nu-mi voi mai permite drumurile pe care le fac. Și-atunci le prețuiesc și mai mult. Le simt și mai valoroase, și mai interesante, și mai spumoase și colorate.
De multe ori mă gândesc că vor veni zile în care, dintr-un motiv sau altul, vom pleca unii sau alții din viețile noastre. Și-atunci, cu disperată prețuire, iubesc și mai mult.
Privesc drobul de sare ce va cădea?
Poate.
Însă va veni o zi la fel ca în copilărie când, cumva, ne-am jucat pentru ultima dată.
Iar de a doua zi am fost adulți.
Infinitul nostru e finit.
Sweet & Salty 
Astăzi e ziua în care ai început să îmbătrîneşti. 🙂
(sensul e mai profund decît pare la prima vedere)
LikeLiked by 1 person
Am început de mult, iar când a murit tata am lovit un prag de sus și peste noapte am devenit alt om. Azi doar am trecut pe lângă o oglindă.
LikeLiked by 1 person
Oglinda conştiinţei (de sine) poate fi crudă uneori dar e cea mai dreaptă. Abia cînd ne dăm seama de noi înşine ne putem da cu adevărat seama şi de ceilalţi. 😉
LikeLiked by 1 person
Îmi amintesc că eram foarte mică. Aflasem că există moarte. Nu știu în ce context. Eram chiar foarte micuță. Și nu am dormit toată noapte gândind la grozăvia că o să vină o zi când mă voi despărți de ai mei.
LikeLiked by 1 person
Eu de mic văzusem fiinţe pierind. E drept, erau păsări de curte care ajungeau în oală, dar ideea era pe acolo. Nu ştiu cînd am conştientizat cu adevărat ideea despărţirii definitive de cineva foarte important. Cred că nici nu vreau să îmi amintesc, aş putea avea o surpriză.
LikeLiked by 1 person
Cred că eram mult prea fragedă pentru a-mi aminti momentul, însă a rămas atârnat în mintea mea, pentru că a fost un șoc. Și eu o văzusem cu siguranță pe bunica sacrificând păsări pentru mâncare, dar cumva cred că nu le puneam în aceeași categorie cu oamenii.
LikeLiked by 1 person
Da, la vîrste fragede nu asociem toate evenimentele, nu avem experienţa de viaţă necesară. Şi cumva pe parcurs ne creăm priorităţi. Ciudat cum uneori putem aşeza mai sus fiinţe din alte specii decît cea omenească. Sau poate doar eu sînt aşa ciudat…
LikeLiked by 1 person
Aici nu am găsit drobul de sare, ci mersul inexorabil, logica “de fier” a realității.
Bucură-te de darul zilei de azi, căci mâine…
LikeLiked by 1 person
Încerc, Mugur. Dar ziua de mâine umbrește oarecum ziua de azi. Știu, firește că știu, dar… lămâi.
LikeLike
Asta înseamnă să iubeşti, să te bucuri, să preţuieşti, să te preţuieşti. Nu e drob, e suflet. 🙂
LikeLiked by 1 person
Cât de frumos și catifelat le spui tu. Oricâte cuvinte ar avea un om, e greu să fie găsite cele potrivite. La tine toate sunt potrivite, ca o mângâiere.
LikeLike
Îți mulțumesc din suflet! ❤️
LikeLiked by 1 person
Uf, a fugit. Am vrut să mai spun că e reciproc 🤗
LikeLiked by 1 person
Atunci, zic … să-l mai prelungim un pic … prin iubire 💙
O seară minunată!
LikeLiked by 1 person
Activitatea noastră de bază e iubirea. Iubim, învățăm să iubim și mai bine, și mai profesional. Și mai intens. La un punct trebuie să învățăm să ne iubim chiar și pe noi. Culmea, pe drumul ăsta pe care plantăm iubire ne pierdem din vedere.
Zi frumoasă și ție!
LikeLiked by 2 people
E firesc să te gândești și la ziua de mâine, dar nu cu teamă, ci cu bucurie și speranță. Într-o zi, din viitorul apropiat, poate vei avea mai mult decât acum, vei fi mai împlinită. 🤗
La sfaturi mă cam pricep, cu punerea în aplicare stau mai prost… 😊
LikeLiked by 1 person
Împlinirea îmi e în cei dragi în primul rând, și aici e locul unde-mi doresc mai mult. Ei mă împlinesc. Ei îmi sunt și bucurie, și emoție, și tremur și îngrijorare. Și cărțile, scrisul. În afară de sănătate pentru ei și pentru mine, nu îmi doresc nimic.
LikeLiked by 1 person
S-ar părea că nici la sfaturi nu mă prea pricep. Titlul e superb. Și lămâile pot fi tăvălite prin zahar că să le mai îndulcim. 😁
LikeLiked by 1 person
Oricând zahărul, mai ales cel sufletesc, e binevenit. Desigur că și sfaturile, ele fiind dragul și dorința de a ajuta.
Probabil și limonada a fost creată de cineva care primise prea multe lămâi. 🙂
Te îmbrățișze! Duminică plăcută!
LikeLiked by 1 person
Conștientizarea finitudinii noastre are drept unic scop sau tâlc să ne facă să apreciem mai mult viața cu darurile ei, în loc să trecem prin lume ca geamantanul prin gară, într-o stare de adormire sau transă. Dar, dacă această grijă devine obsesivă, lucrurile iau o turnură problematică: ce rost mai are o viață trăită cu tot felul de temeri, angoase și frici? În cele din urmă, se spune că atragem spre noi exact ceea ce gândim în mod preponderent.
LikeLiked by 1 person
Cred că sunt momente în viața fiecăruia dintre noi în care conștientizăm drobul de sare. Cumva e firesc. Însă, din fericire, în general ne trăim clipa.
Carpe diem e o filosofie bună de viață.
LikeLike