Sâmbătă.
V-am înnebunit cu animăluțele. O să credeți că m-am mutat în pădure.
Nu chiar. Încă locuiesc în Toronto, dar orașul are și fața asta extrem de verde, reprezentată de foarte multe parcuri, care sunt… populate. De la mine până la Humber parc sunt 2 minute de mers pe jos. Iar Humber se întinde, ca o limbă pe o suprafață de peste 21 de kilometri, un fel de șarpe care trece prin tot orașul.
Ieri am dat nas în nas cu dânsul.
Eu m-am speriat. El a fost nesimțit și și-a văzut de ale lui. Era lângă alee și încerca să dezgroape „comoara” ascunsă de o veveriță. Ele-și ascund hrana în pământ iar ratonii, ca niște hoți care se respectă, își însușesc „bunătățile”.
Ele sunt ca niște veritabile țigănci. Să nu te apropii cumva de apă că vin val-vârtej să ceară pomană. Sunt obraznice. Ar fi în stare să vină cu mine acasă.
În rest liniște și pace. Mult soare. Cu dinți. Eu la o cafea fierbinte și… biscotti cu ciocolată. Cum altfel? 😀
Cred că EMIGREZ!!! Mă primești??? Dacă nu mă duc și eu pe Humber :))
LikeLiked by 1 person
Sigur. E un motiv (sau mai multe) pentru care mi-e drag aici. Te primesc cu drag. 🙂
LikeLiked by 1 person
Yeyyyy ☺ acum vin!!!!
LikeLiked by 1 person
🙂
LikeLiked by 1 person
Nici nu spun cât te invidiez. Nu spun, na 😀
LikeLiked by 2 people
Și eu iubesc Sibiul. :)))) Ai parcul Arinilor, și să nu uităm Dumbrava, Ocna la doi pași, Păltinișul… Să știi că Toronto seamănă uneori în anumite zone cu Clujul și Sibiul. 🙂
LikeLike
Da, nu mă plâng, am. Dar tot vreau la scorbura aia a ta 😀
LikeLiked by 1 person
Haide! Ți-am zis că încăpem amândouă. 🙂
LikeLike
Iau de ronţăit?
LikeLiked by 1 person
Hi, hi, hi… la ronțăială te gândești? Pentru veverițe, mă gândesc. 😀
LikeLike
Normal că pentru ele… doar nu pentru noi. Noi suntem lady de lady, nu ne băgăm la ronţăieli
LikeLiked by 1 person
Le mai furăm și noi câte-o alună. Doar când ne rupe foamea. Doar atunci. Și doar una. Pe care o împărțim în jumătate. Frățește. 😀
LikeLiked by 1 person
Asteptam sa-i cada dintii. Soarelui, normal!
LikeLiked by 1 person
Așa e. Sunt cu ochii pe el. 🙂
LikeLiked by 1 person
Lovely, tulai! 😀

LikeLiked by 1 person
Exact! 😀
LikeLiked by 1 person
Cineva acolo Sus te iubește… ți-a dat un colț de Rai !:))
LikeLiked by 1 person
Să știi că mă bucur de el extraordinar. 🙂
LikeLiked by 1 person
Ar fi păcat de atâta frumusețe, dacă n-ai face-o…
LikeLiked by 1 person
Așa este. Sunt iremediabil îndrăgostită de colțul acesta de lume. E incredibil. Din păcate e sărac ce vă transmit eu. 🙂
LikeLiked by 1 person
…iubesc ideea de oraș, de metropolă și sălbăticie, și o stiu pe pielea mea, dar ce imi arati tu e de vis și imi umple inima. Frumos loc pentru un om asa complex ca tine..
LikeLiked by 1 person
Eu cred că anumiți ochi sunt dezamăgiți de așa o sălbăticie asociată cu Toronto, dar pentru mine e fericire și detașare 100%. Iubesc și peisajul urban, cel din sticlă și betoane. Ai să râzi dar ador arhitectura clădirilor și în general arta modernă abstractă, la care mă uit uneori în x și asimilez sentimentul. O să vin cu postări și cu fața aceea. Cred că am o problemă: îmi plac prea multe lucruri. 😀
LikeLike
ce-mi place prima imagine… cu turnul ala… imi amintesc cand am fost sus… si priveam prin pardoseala de sticla pana jos… si ce departe mi se parea… eu eram curajos… ca erau altii care ocoleau sa nu calce pe sticla…
ratoni am vazut foarte multi la montrel… nu-mi amintesc cum se numeste locul… era undeva mai sus cu o priveliste superba asupra oraslului…
in parcul de la coltuls trazii mele… sunt doar veverite si pasarele… dar… stiu o rezervatie unde imi place sa merg… mai ales noaptea… si sa admir caprioare si cerbi…
deci… si la noi este sapbaticie…
LikeLiked by 1 person
Eu nu am avut curajul să stau pe podeaua de sticlă. :)))
Da, și la voi e multă verdeață. Mi-e dor de New York. 🙂
LikeLike
După cum sunt învățate. A noastre păsări sunt mai prudente și nu prea agreează prezența omului.
LikeLiked by 1 person
Așa este, nimeni nu le face rău, iar ele știu asta. 🙂
LikeLike
Cât mi-ar plăcea să am și eu așa parcuri animate prin apropiere! Mai ales să dau nas în nas cu un raton! Celui de la Zoo nu am reușit să îi văd decât boticul, o singură dată, tare greu se mai dă scos din culcuș. Îl cred, bietul de el! Veverițe, căprioare, ratoni! Dacă ar mai apărea și un arici, aș zice că ești pe tărâmul poveștilor 🙂 .
LikeLiked by 1 person
Da, e așa de populat și sunt extrem de blânde în sălbăticia lor. Comparativ cu ceea ce știam eu de acasă, pentru că totuși trebuie să ai… decență. Nu chiar dau laba cu tine. 😀 Arici nu am văzut dar broaște țestoase imense, lebede, egrete… E colorat și sunt fericite acum, în ciuda lipsei de verdeață, e agitația aceea de început de primăvară. Ne molipsesc și pe noi, umanoizii care le călcăm teritoriul. 🙂
LikeLiked by 1 person
thanx for these pleasant memories… ❤ cre'ca prin mai voi reda o fuga p-acolo… pentru a-4-a oara… 🙂
* * *
have a wonderful spring! 🙂
LikeLiked by 1 person
Cu drag. 🙂 Eu merg cu plăcere în fiecare anotimp, pentru că e așa de diferit…
O primăvară minunată, draga mea! Cred că la tine a ajuns mai devreme. 🙂
LikeLike
Cat de frumos! De dor. Eu locuiesc la Madrid, unde totul e arid si uscat. Iar anul asta, primăvară nu da niciun semn ca ar vrea sa vina. Ma bucur tare mult ca ti-am găsit blogul. 😘
LikeLiked by 1 person
Bine ai venit, Ana! Vine ea, primăvara peste tot. Uneori e mai leneșă.
Și aici cam mușcă soarele. Deocamdată. 🙂
LikeLiked by 1 person
Si inca ce mai ingroapa veveritele!!!! they’re not kidding!! de cite ori sap in gradina gasesc numai peanuts ingropate peste tot :))) Ar trebui deja sa am o intreaga livada de aluni aici hahaha
Frumoase imagini! Uite mi-ai dat ghes sa ma duc cu copiii ai mari in paduricea de linga noi,ca n-am mai fost de multisor. 😀
LikeLiked by 2 people
E frumos tare, eu merg des. Și mereu e ceva nou. 🙂
LikeLiked by 1 person
vreau și eu să mă întâlnesc cu un ratoon! le plac pisicile? că mie îmi place despre ei. 😀
LikeLike