Când ajungi în vizită la niște bostani de treabă, le urezi toate cele bune. Te miri, te bucuri că nu ești la fel de rotundă ca ei, îi admiri și te minunezi cât de variați sunt. Ca oamenii: grași ori slabi. Tineri sau bătrâni. Supărați ori fericiți. Ursuzi ori invidioși. Frumoși de-ți vine să-i mănânci. Oricum, de sezon. De plăcinte. De sculptat în carnea lor crudă.
Fețe rotunde, forme rubensiene, bunătate cucurbitacee. Azi împodobesc orașul.
E Halloween. Copiii vin la ușă. „Trick or treat?” Zâmbet larg și… treat.
Toamnă zgribulită. Iarna după colț. Frunze colorate rușinat pândind din fața garajului, de pe tălpile pantofilor, din copaci. Iarbă încă verde și bostani. Mulți bostani. Invazie de Halloween. „Trick or treat?”
Fiecare casă de pe stradă are la ușă și la ferestre bostani. Fiecare stradă are case împodobite cu bostani. Întreg orașul e străbătut de străzi cu case, împodobite cu bostani mici și mari, stând la pândă. Curioși, la fel ca oamenii. Copiii frumoși, povestindu-și inocența, într-un carnaval vesel, cu monștri prietenoși, care dau din coadă mărunt: „Trick or treat?”
(Fotografiile îmi aparțin – Chicago – Lincoln Park Zoo)
N-am văzut atâtea mutre de dovleci niciodată. Simpatici foc. Si ce coloraţi sunt! Tu culegi cuvintele de pe ei. Parcă acolo pe ei, se afla lista cuvintelor ce-i laudă: şi graşi, şi slabi, şi buni, şi … şi pregătiţi să fie pozaţi. Privindu-i, mă minunez de câtă acceptare este în lumea plantelor. Cu cât sunt mai schimonosite, cu atât mai mult se admiră varietatea lor. Ce bine-ar fi dacă noi oamenii nu ne-am număra tricepşii, bicepşii, sterocleidomastoidienii şi nouăzecişaiecinouăzecii. O noapte frumoasă!
LikeLiked by 3 people
I-am îndrăgit imediat și eu, cum i-am văzut adunați la sfat și stat. Am ajuns întâmplător acolo, să-i văd și să-i iubesc și să-i iau cu mine, să-i plantez aici.
Lumea plantelor este mult mai permisivă. Ar trebui să luăm lecții, să înțelegem că sufletul contează, nu ambalajul.
Seară frumoasă, draga mea!
LikeLiked by 1 person
O seară frumoasă şi o îmbrăţişare!
LikeLiked by 1 person
Ce draguti bostani! Si la mine la scoala au decorat simpatic unele sali de clasa :).
LikeLiked by 1 person
Ce dor mi-e de zilele când decoram împreună cu elevii clasa. Dar înainte să vin în Ca. nu exista tradiția asta la noi. Însă onoram toamna. Și ce frumos o făceam. 🙂
Am întâlnit Halloweenul aici, la el acasă. Apoi am tot văzut la știri cum rând pe rând a început să prindă contur și acasă.
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc pentru fărâma de Halloween pe care mi-ai transmis-o! Foarte impresionanți dovlecii oferiți de tine spre delectare vizuală. Precis că și plăcintele cu acest ingredient sunt delicioase, dar încă n-am avut ocazia să le gust.
LikeLiked by 1 person
M-au impresionat și pe mine cu rotunjimile lor desenate (și) de umanoizi. Plăcintele sunt delicioase. Noi, în Ardeal, nu avem această tradiție și a trebuit să încerc multe variante ca să obțin una care să mă mulțumească.
LikeLiked by 1 person
Haioase imagini ai surprins, dar fată bună cum ești nu le-ai păstrat doar pentru tine, ci le-ai împărtășit cu noi, să ne fie ziua veselă și colorată. De plăcinte nu mai spun…
Cuvintele zglobii ne încântă la fel de mult ca imaginile. Zi bună să ai, Em! 🙂
LikeLiked by 1 person
Le-am adus cu mine acum vreo două săptămâni și aseară mi-am amintit că le trece sezonul așa că m-am grăbit să le pun aici. Colorează frumos orașul. Știu, e plat spus frumos. Dar cred că pe undeva sunt neamuri cu oamenii de zăpadă. Dau aceeași senzație de bine. Seară înstelată draga mea! 🙂
LikeLiked by 1 person
Simpatici foc! Dar, influenţată de asocierea cu noi, oamenii, parcă am privit altfel totul.
Mai ai bomboane?
LikeLiked by 1 person
Din fericire am rămas cu mai nimic. Altfel era bai că m-aș fi sacrificat bucuroasă. 🙂
Îmi plac bostanii. Sunt legume cu personalitate plăcută (bine, îi ajută și fața :D) așa că au rolul lor, nu doar culinar. 🙂
LikeLiked by 1 person
Ce bogăţie de forme şi culori! Frumos. Eu nu le am cu Halloween-ul, nu mi se pare ceva specific pentru noi, dar văd că toată lumea a preluat această sărbătoare. O zi cât mai bună!
LikeLiked by 1 person
Nici eu nu simt sărbătoarea ca și localnicii, însă trăind aici am împrumutat obiceiul și e amuzant când vin copiii. Îmi amintesc de colindătorii de la noi. 🙂
LikeLiked by 1 person
Problema e ca am avut doar cinci pusti aseara si am ramas cu o gramada de bomboane. Ce draci s-o intimpla? Nu mai face lumea copii? Sau le e frica de terorism? Ca acum vad ca alt islamist le-a pus-o americanilor in NY. Dementa religioasa se pare ca ne-a schimbat sau suprimat cursul vietii.
LikeLike
Pe strada mea au fost mai mulți. Nu atât de mulți cum aveam în K. dar cred că depinde și de zonă. Aproape am terminat dulciurile. Altfel nu era prea bine pentru mine. :))))
LikeLike
Oooo, ce giganţi ai surprins în pozee… nu mai zic de spectacolul coloristic oferit. Mulţumesc, Em! 🙂
LikeLiked by 1 person
Nu am văzut niciodată așa niște monștri bostănești. Cei doi din camion păreau de poveste. E o varietate fantastică. Și dacă te gândești că sunt și buni la gust, riști să devii dependent de dovleci. 🙂
LikeLiked by 1 person
Da, Dobândești dependențe de care habar n-aveai că le poți dezvolta.
LikeLiked by 1 person
😀 Îmi imaginez un grup de dependenți: sunt x și sunt dependentă de dovleci. 😀
LikeLiked by 1 person
Ce-ar mai fi… 😂😂
LikeLiked by 1 person
😀
LikeLiked by 1 person
La tine nu e vorba despre dovleci, ci despre modul in care vezi lumea. Prin ochii tai, totul devine spectaculos, iar daca e spectaculos te grabesti sa ne arati si noua asta. Generos și prin cuvinte care te plimba pe strazi pe care n-ai fost niciodata. Iubesc bostanii, indiferent ca-s pentru placinta sau decor, ori personaje in scrisul tau incantator.
LikeLiked by 1 person
Cred că eu văd lumea într-un mod copilăresc. Defect de fabricație. 😀
Dar cum să nu te fascineze niște cucurbitacee cuminți, înșirate la paradă? Te pup, Adriana mea!
LikeLike
Explozie portocalie! Îmi place! 🙂
LikeLiked by 1 person
Eram la o grădină zoologică. Atracția pentru mine a fost expoziția bostănească și casa orhideelor, de care nu am apucat să scriu. Inofensivi, cuminți și grași. Mi-a plăcut și mie cumințenia lor geamănă cu soarele. 🙂
LikeLiked by 1 person
Superbe, magnifice, stralucitoare, atragatoare, tentante si originale idei de manipulare a constiinteilor maselor, de deviere de la problemele acute ale vietii cotidiene în care se zbate marea majoritate a omenirii, framântate si disperate pentru o subzistenta si lupta pentru supravietuire, de haosul mondial provocat deliberat cu inteligenta virtuala artificiala, imitând si falsificând autenticitatea Adevarului Absolut, prin “elitele” de la vârful sistemului piramidal al dumnezeului si stapânitorului acestei lumi, “Mamona” ! 🙂
LikeLike
Săracii bostani. Ce-ai cu ei, dom’le?
LikeLiked by 1 person
I-as transforma în supa !
Ieri îmi spunea partenera ca a mâncat o supa de dovlecei delicioasa la cantina institutiei unde-si desfasoara activitatea si mi s-a facut pofta ! 🙂
LikeLike
Ştiu că ți-am spus asta de nenumărate ori: cuvintele tale pictează tablouri de o frumusețe absolută şi de un realism tulburător. Creezi imagini din vorbe.
🌷
LikeLike
Ești prea bun, domnule! 😀
LikeLiked by 1 person
😂😂😂
LikeLiked by 1 person
“Eşti prea bun domnule!”?? 😂 SUNTEȚI vrei să spui! 😎
LikeLiked by 1 person
Pot să te respect doar la substantive? Iar la verbe să ne tragem de șireturi prietenește? Zic și io. Dacă nu se poate, nu se poate, mă conformez. 😀
LikeLiked by 1 person
Hm. De fapt, prefer trasul de şireturi, dacă sunt suficient de lungi şi pentru substantive şi pentru verbe. Zic şi io. 😊
🌷
LikeLiked by 1 person
Există o problemă: nu-mi plac pantofii cu șireturi. Hmmm. Grea dilemă. 🙂
LikeLiked by 1 person
Asta inseamna ca puteti fi prieteni la catarama 🙂
LikeLike
Nah… întotdeauna găsim noi o soluție. Uite, ne tragem de limba de pantofi, de exemplu. Tu de-un capăt, eu de-un capăt…
🌷
LikeLiked by 1 person
Tu vrei să mă tragi de limbă… Aici intrăm deja în altă zonă. 😀
LikeLiked by 1 person
Eu vorbeam de limba de pantofi… da’ tu cu care limbă te încalți?? 😂
🌷
LikeLiked by 1 person
Cu limba engleză. 😀
LikeLiked by 1 person
Păi spuneai că vrei să te trag de limbă, cum să te trag de limba engleză??
🌷
LikeLiked by 1 person
Vezi? Am zis eu că vrei să mă tragi de limbă. 😀
LikeLiked by 1 person
De fapt de şireturi dar, având în vedere că nu-ți plac pantofii cu şiret, nu ne rămâne decât să ne tragem de şireturile mele. Sau de limbă. 😂
🌷
LikeLiked by 1 person
E prea complicat cu șireturi și limbi de pantofi, sau nu. Mai bine trec la pronumele personal de politețe. Așa nu risc nimic. 😀
LikeLiked by 1 person
De fapt, în riscul ăsta constă farmecul situației… trick or treat? 😂
🌷
LikeLiked by 1 person
Trick! 😀
LikeLiked by 1 person
Da, fireşte… 😂😂😂
Nu că aş fi surprins. 😊
Trick: câte capete are un şiret legat cu două funde?
🌷
LikeLiked by 1 person
😀
LikeLiked by 1 person
Wow, acolo vãd cã e deja la rang de artã sculptatul dovlecilor! Foarte frumos ai surprins totul în cuvinte si imagini!
LikeLiked by 1 person
Am nimerit întâmplător acolo. De fapt eram la o grădină zoologică unde era și punctul acesta de atracție. Mulțumesc mult, draga mea!
LikeLiked by 1 person
Cum erau aranjati asa rustic, pãrea a fi la noi în tarã… 😀
LikeLiked by 1 person
Special sunt aranjați așa, pe fân, ca să dea senzația asta. 🙂
LikeLike
🙂
LikeLiked by 1 person
Pingback: Bostani | VERONICISME
O poveste fantastică, perfectă pentru noaptea de Halloween. Am pierdut noțiunea timpului cu Radu și Rodica și baba Floarea și mai ales lumea în care ninge portocaliu, lumea sub formă de bostan unde se poate cumpăra tinerețe. Mult mi-a plăcut!
LikeLike
Ăia albi din cotarcă parcă sunt niște căței de usturoi! Oricum, unii bostani de acolo au depășit gabaritul de bun simț pentru vârsta lor. Ar trebui să se apuce de o cură de slăbire, de ceva sport sau măcar de un blog de beaty și fashion, cum se țin pe la noi! 🙂
LikeLiked by 1 person
erată: beauty* și fashion
LikeLike
„Cotarcă” 😀 Ești ardelean? :)))
Cei albi exact așa arătau, ca niște căței de usturoi uriași. Iar cei monstruoși de mari, erau superbi. Cred că e o categorie specială în modă și pentru ei. Să nu-i discriminăm! Zic. 😀
LikeLike
Apăi eu glumeam când i-am numit grași. Sper că n-or să se supere acum. Dovlecii. 🙂 Și da, sunt ardelean. 🙂
LikeLiked by 1 person
Păi, no! Eu ce crezi că am făcut? 😀
LikeLike
Sigur pe acolo este „patria dovlecilor”! Ce de idei amuzante și ce „opere” de artă au reușit unii.
Foarte fain! 🙂
LikeLiked by 1 person
E o nebunie în perioada lor. Dovleacul e regele decorațiunilor. Mă bucur tare că ți-a plăcut postarea. 🙂
LikeLiked by 1 person