Bun. Sunt tot mucoasă. Și atunci când îmi încep propoziția, fie ea scrisă sau spusă, cu „bun”, înseamnă că nu e bun deloc. În primul rând mi-e dor de vacanță… Nu, n-a fost cea mai reușită. De fapt cred că a fost cam cea mai nașpa, dacă mi-e permis limbajul academic (țțț Dragoș).
De ce? În primul rând vremea a fost cu pitici pe creier. Nu știam că-n Varadero vânturile-și fac de cap în decembrie. Dar ne-am plimbat mult pe plajă – mult mai mult decât în vremuri bune, cu mult soare și valuri pașnice sau deloc. Am prins și două zile țesute cu ploaie de-aia mocănească. Dar am citit mult…
Și, frate, n-am avut net decât cu țârâita. Drept pentru care am stat departe de mulți umanoizi. Jellyfish (sună mai agresiv, Dragoș) la schimb și tot felul de monstruoșenii (licență lingvistică, Dragoș). Dar pauza de oameni e bună. Crede-mă pe cuvânt. Uneori (azi) prefer meduzele. 🙂 Te curentează cinstit.
Am revenit pe plaiurile adoptive cu dorul aferent. Puțin îmi pasă că e cu draci oceanul dacă atunci când deschid ochii dimineața văd imaginea de mai sus. Am revenit și m-am lovit de probleme, de neplăceri, ba și de un virus voinic ce mă aștepta cu brațele deschise.
Păi nu mai bine fără net? Nici virusul n-a dat de mine în Cuba.
În altă ordine de idei, anul acesta am multe pe tavă. În primul rând vreau să termin o carte la care lucrez de ceva vreme. Nu știu ce-a ieși, dar e muncită…
Apoi, în afară de proiectele la care lucrez și diferite colaborări cu publicații din România și diaspora unde „activez” de mulți ani, vreau să intru mai mult în zona muncii mele directe cu autorul. Da, ați auzit bine. Nu cred că am spus aici, dar am început anul trecut un proiect foarte drăguț cu Silvia Tabor. Ce e super simpatic e că ambele suntem românce: una e în Taiwan, alta în Toronto. Observați coincidența literei T. Silvia are o minune de fetiță pentru care scrie povești. Protagonistă e fetița, Charlotte. Frumusețea e că aceste cărți sunt în română și în alte limbi. Eu fac traducere și redactare. Prima carte a apărut înainte de Crăciun. Sunt frumoase, amuzante, educative… e o bucurie să lucrez cu ele. Iar dacă aveți copilași în familie, faceți rost de ele. Transmit pozitivismul dulce al copilăriei noastre.
Cred că multe cărți se cer la lumină (pe când altele nu ar trebui publicate) și doresc să pun la bătaie experiența mea de scriitor/profesor/editor pentru a încuraja sau descuraja anumite proiecte literare. Așa că, dacă aveți nevoie, sunt aici pentru ajutor. Și, chiar dacă nu mai lucrez la SIONO pe moment, vă încurajez pașii înspre această editură, care se străduiește foarte mult pentru cititori.
Și în ultimul rând (azi), am nevoie de ajutorul vostru. Cred că v-am mai spus că obișnuiesc ca la fiecare început de an să dăruiesc două-trei cărți. În fiecare an am dăruit. Am lăsat în parc, în mall, am abordat direct pe stradă sau l-am rugat pe preotul de la biserica noastră să-l ducă pe „Andrei” la câțiva copii nevoiași. Anul acesta am fost departe de România. Așa că vă rog pe voi, dacă știți pe cineva care-și dorește din suflet să citească. Puteți fi și voi. Pentru mine dorința contează. La fel cum contează ca textul să fie citit. Nu vreau să arunc o picătură de apă într-o găleată, ci să fac un dar care să conteze.
Deci, dacă mă puteți ajuta… vă rog. Cărțile sunt pentru România. Și, dacă vreți să îmi spuneți în particular, nu aici, adresa mea de e-mail e sava.toronto@gmail.com
Mulțumesc

Ioi, looks like I kinda ruffled your feathers a little. 😛 Sowwy. 😳
Viruşi? Ce-i aia? În afară de (presupuse) răceli care-ar putea fi altceva nu mai am treabă cu dumnealor de vreo… j’ de ani. Cu atît mai puţin acum pe Linux. 😉
Cum am mai menţionat în treacăt de curînd, e cineva – om serios – care şi-ar dori să publice oarece povestiri – scurte, cred – scrise în spaniolă şi engleză. Pe unele şi le traduce singur din spaniolă în engleză, cele scrise mai demult. Nu ştiu amănunte, ştiu doar că omul ar avea MULTE de spus dacă ar avea timp şi posibilitatea. Dacă te interesează, dă-mi de ştire. 😉
La cărţi nu mă bag – nici nu vreau nici nu cunosc doritori. Altele-mi sînt urgenţele acum. S-or găsi unii, bănuiesc. 🙂
LikeLiked by 3 people
Am glumit cu tine. Aia era zona de zâmbet unde erai implicat. Chiar zâmbind am scris.
Alte marafeturi mi-au zbârlit mie penele. 🙂
Pentru prietenul tău, îți dau adresa de e-mail a editurii. office@sionoeditura.com
Ei se pricep la aceste detalii. Să scrie și, cu siguranță, va primi detaliile de care are nevoie.
LikeLiked by 3 people
Fii pe pace că nu m-am zbîrlit eu din cîteva glume, am suficient simţ al umorului – unii ar zice că e chiar excedentar. 😀
Nu ştiu cît de bine s-ar descurca editura să comunice cu omul. E cineva acolo care să ştie suficient de bine engleza, franceza, spaniola şi eventual swahili? 😉
LikeLiked by 3 people
Știu. 🙂
Nu pot vorbi în numele colegilor. Însă va fi pe mâini bune dacă se duce. Tu dă-i adresa și lasă-l pe el să decidă. Cum o fi scris în stele. 🙂
LikeLiked by 3 people
OK, o încerc şi pe asta. Contam totuşi pe tine ca liaison avînd în vedere că omul nu ştie care-i mersul şi nu e român ca să poată rezolva uşor eventuale neclarităţi.
LikeLiked by 2 people
Eu oricum eram în zona metaforică și, de obicei, lumea își prinde dinții în cea practică și contabilicească. Care se petrece în Ro.
LikeLiked by 2 people
Păi asta e, că omu’ e francez de origine, locuieşte în Mexic şi ar putea fi cam dificilă interacţiunea cu editura. Mă gîndisem că voi fiind oarecum pe acelaşi continent aţi putea avea un dialog mai… uşor.
LikeLiked by 2 people
Totul se petrece în România.
LikeLiked by 1 person
Mda, deci… e cazul s-o las baltă. Eh, poate găseşte pînă la urmă o editură pe partea lui de ocean. 🙂
LikeLike
Apropo de simț al umorului, dacă te uiți la poză e faină rău. Dacă nu-mi băgam și degetul. 😀
LikeLiked by 3 people
Recunosc, n-am mărit poza, m-am uitat la ea pe fugă ca să nu m-apuce frustrările. 🙂 N-am văzut nici un deget pe-acolo. Da’ acu’ c-ai zis mă duc s-o analizez la microscop, să văd ce critici îi pot aduce. 😛 Hahaha, glumesc! 😆
LikeLiked by 2 people
Dacă te uiți bine tu vezi și unghiile. 😀
LikeLiked by 2 people
Ha! Îţi pot spune şi ce marcă are oja de pe unghiile alea! 😛 😆
LikeLiked by 1 person
😀
LikeLiked by 1 person
E dimineaţă şi-i pustiu,
nu se mişcă nimic viu
decît acolo, niţel
într-un colţ, un degeţel.
Hehe, poţi să zici că era eclipsă de soare. Sau o navă extraterestră în patrulare. 🙂
De fapt sînt două degeţele, unul mai jos foarte puţin vizibil. Se rezolvă cu un ‘crop’. 😉
Mai e o uşoară umbră sus dar n-am vrut să tai prea mult din peisaj. Se vede mai bine doar la dimensiuni mici. Am păstrat aspectul original. 🙂
LikeLiked by 1 person
Asta e faină rău, mai puțin cu pustiul. 🙂
Da’ bun spirit de observație ai. Nici eu nu le-am zărit. Oricum la câte poze am făcut din aceeași poziție – etajul 4, balcon. 🙂
LikeLiked by 2 people
Cîtă lume mă urăşte pentru ochiul ăsta ager… 🙂
LikeLiked by 2 people
Ba, eu îl apreciez.
LikeLiked by 1 person
Săru’ mîna! 🙂
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc în primul rând pentru ca exiști! De mult timp cochetez cu ideea de “a da naștere” unei Cărți… în concluzie: îți mulțumesc pentru SONIO ( scrisul ca scrisul, dar modul în care se pronunță mă duce tot la ce înțeleg eu => VIS…îndeplinirea propriului VIS
Binecuvântări și miracole la fiecare pas îți doresc !!!
Uite și o Jellyfish…de prin Marea Neagră …Năvodari
https://photos.app.goo.gl/b8No8ZpFErMmTNdT8
( sper ca se deschide imaginea )
“Jellyfish symbolizes energetic flow, entanglement, and Reiki. Jellyfish don’t need to force anything. Water currents take them exactly where they need to be. They live a life of complete trust and surrender.”
LikeLiked by 1 person
Spor mult în tot ce ţi-ai propus şi timp de scris! Sănătate multă!
LikeLiked by 2 people
Mulțumesc mult. Nu ai nicio idee pentru punctul trei? Te pup
LikeLiked by 1 person
Să ştii că m-am gândit. Dar… nu ştiu, în capul meu s-ar lega frumos să ajungă la cineva care are… să zicem multe alte priorităţi şi cumpăratul de cărţi e mai la urmă şi s-ar bucura tare dacă ar primi. Nu ştiu cum să o zic altfel. Şi aşa nu ştiu. Că oameni care iubesc cărţile ştiu mulţi. Dar cei pe care îi ştiu le cumpără când le vor.
LikeLiked by 1 person
Sigur. Eu vreau să aibă o semnificație, nu să fie un strop de apă într-o găleată. Unii oameni nu (mai) citesc. Mulțumesc că te-ai gândit!
LikeLiked by 1 person
Thanks for Sharing
LikeLike
Succes, draga mea! Sunt sigură că tot ce îți propui o să iasă de minune! Poate o să îți scriu și eu să colaborăm, după ce termin romanul. Cred că o să finalizez primul draft curând…
LikeLiked by 1 person
Să fie! Mult îți doresc și eu ție și știi că toți te așteptăm cu cartea ta. Ne-ai dat până acum povestiri. Ai antrenamentul foarte bine făcut.
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc din suflet! ❤️
LikeLiked by 1 person