E marți și mi-a venit un gând.
Se poate scrisul învăța? Și nu mă refer la buchiseala comunicativă a literelor, ci la scrisul creativ.
Părerea mea sinceră e că nu. Fără excepție.
Trecând peste seturile de reguli gramaticale, logice etc. care, fără discuție, le poate învăța (aproape) oricine, cred în rețeta veche: inspirație și transpirație.
Dacă nu există talent, pentru a șlefui diamantul, vei găsi la bază o piatră de râu.
Desigur că și viceversa e valabilă.

În societatea noastră cererea face oferta. Așa că vrei să fii scriitor? Nicio problemă frățioare, &$# lei ora și poți deveni.

Realitatea e că doar construcția, fără suflul emoției, e nimic. De aceea cu același set de cuvinte poți transmite o lume. Ori, dimpotrivă, un mare nimic frumos ambalat.

Dă același număr de cuvinte unui poet și apoi unui contabil.

Nu oricine poate fi medic, muzician, pictor etc. Sunt meserii, și sunt meniri.
Unii vând iluzii. Alții le cumpără.

Am avut o discuție cu cineva. O discuție în contradictoriu, pentru că persoana cu pricina susținea că, în viitor, scriitorii vor fi înlocuiți de roboți. Că AI este viitorul până și în acest domeniu. Că cititorul va ajunge să apese câteva taste cu propriile preferințe și în câteva minute va obține cartea dorită.

Din același motiv, nu cred. Fără emoție, fără stropul acela de divinitate, care să însiropeze cuvintele, să arcuiască literele în fandări absolute, fără picătura de condiment ici și colo, nu se poate. Talentul nu poate fi explicat, cumpărat, învățat… E mai presus de logică. Iar sufletul absoarbe energia secretă din corpul literelor, cuvintelor, propozițiilor.
Am văzut sfaturi ambalate în discursuri oratorice de invidiat, seturi de reguli care asigură succesul asigurând nu doar faima, ci și un cont grăsuț în bancă.

Creative writing e o industrie, bazată doar pe câștigul imediat al omului de afaceri, al „profesorului” care pregătește elevul plătitor. Și nu face decât să producă mari deservicii tuturor, singura excepție fericită fiind el – pentru că e singurul remunerat pe nișa unde își desfășoară talentul: acela de a-i convinge pe ceilalți. Produsul: foarte multa maculatură, care invadează piața formând o aglomerare cumplită pe piața de carte.

E doar un business. Cineva câștigă. Ceilalți pierd. Întotdeauna doar unul ia cireașa de pe tort.

Desigur că, în lipsa criteriilor adevărate de selecție, de evaluare onestă, ar trebui să se activeze bunul simț al celui care se dorește cu orice chip scriitor.

Ai început să zâmbești, nu-i așa?
Exact.
Ți-am spus, e un gând de marți.