Author Archives: sweet & salty

31 martie. S-a născut Poetul

31 Tuesday Mar 2015

Posted by in Fluturi și alte frunze...

≈ 19 Comments

Nichita – de la poetica lingvistică, la poetica metalingvistică, de la cuvinte la necuvinte.

7923732[1]

„El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.
Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți.”

mqdefault[1]

„Tu nu-nţelegi că cel mai greu e sentimentul?
Tu nu-nţelegi că sentimentul unei pietre
o smulge şi o zboară şi-o atârnă
şi-o pluteşte?

Tu nu-nţelegi că noi cădem lăuntrul nostru?
Că sentimentul de lăuntru
îl ţinem greu, răzbătător prin pietre.”

nichita[1]

„Eu am trecut prin el.
El a trecut prin mine.
Eu am rămas un pom singur.
El
un om singur.”

Citat-Nichita-Stanescu-680x360[1]

„Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niște dălți ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.”

5eb92349ba59ce50d3cb5ba0e9d8e269[1]

„Du-mă, fericire, în sus, și izbește-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă și în nesfârșire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt și mult mai curând.”

415869_Nichita_Stanescu_-_Poem[1]

„Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu – la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau între noi…”

 thKS7VJJD1

„Se desenează pe nisip un cerc
după care se taie în două,
cu acelaşi băţ de alun se taie în două.
După aceea se cade în genunchi,
după aceea se cade în brânci.
După aceea se izbeşte cu fruntea nisipul
şi i se cere iertare.
Atât.”

nn

„Am cunoscut pe cineva care vedea materia, cineva m-a cunoscut pe mine care vedeam cuvintele.”

nichita-stanescu[2]

Magical touch :)

29 Sunday Mar 2015

Posted by in Amalgam

≈ 49 Comments

for-s[2]

Acum șase luni am văzut Sex tape și mi s-a aprins beculețul. Nu, nu acela care credeți, ci ideea de a-mi deschide un blog. Am pășit virgină în patria virtualului, pentru că nu citisem nici un blog înainte.
Nada, zip, zero, zilch, nix, rien, nothig. 🙂
Acum blogul și voi, dragii mei, faceți parte din viața mea. Am cunoscut oameni minunați, prieteni de suflet pentru că aici se merge pe principiul cine se aseamănă se adună. Față de majoritatea dintre voi (excepție Papa, care practic mi-e vecin) mă despart mii de kilometri. Însă distanța fizică este un detaliu nesemnificativ în această ecuație.
În seara asta am ajuns acasă și am deschis (ca de obicei) blogul să văd ce mai e nou. Surpriză! Draga mea T mi-a pregătit rochiță nouă, pe care am hotărât să o port imediat. E amprenta mea roz cu inițială. Emblematică, pentru că noi ne străduim să vedem întotdeauna jumătatea plină a paharului, iar dacă viața ne dă lămâi, facem limonadă. 🙂 Mulțumesc mult draga mea prietenă!:)

Gafezi?

27 Friday Mar 2015

Posted by in File de jurnal

≈ 41 Comments

Boo-The-Cutest-Dog-In-the-World[1]

Periodic gafez. De obicei sunt atât de diplomată și prietenoasă, că-ți vine să mă iei acasă. Dar periodic gafez. Dau cu stângu-n dreptu’ de-mi fac vânătăi. Intențiile sunt bune, cuvintele frumoase. Le rotunjesc, le șlefuiesc frumos și abia apoi pufff! le trimit în misiune. Dar câte unul mai afurisit iese din rând, îmi scoate limba și-i cresc colțuri. Și zboară, zboară porumbel, să dea cu vârfu-n partea cea mai moale și mai sensibilă a cui nu trebuie. Degeaba strig „Hai vorbă-napoi!”… too late. Nu-mi vine să cred. Eu știu că le-am trimis cuminți, deștepte, cu cei șapte ani de-acasă, bașca masterul la ele.
Iau vorbele la purecat, la pipăit și oops! le descopăr muchiile tăioase. Mda… are dreptate lovitu-n aripă, rotundul meu chiar are colțuri. Ouch… sunt ascuțite rău.
Azi, joi, zi de martie toată ziua, am comis-o din nou. Partea rea n-a fost prea rea, că oamenii deștepți sunt cu neuronii la purtător. Partea bună: știu că următoarea perioadă sunt la adăpost.
Până data viitoare, când vine vremea să gafez.

20 martie 2015

21 Saturday Mar 2015

Posted by in Amalgam, Imagini...

≈ 46 Comments

This slideshow requires JavaScript.

Orașul frumos clipește leneș a primăvară și se întinde somnoros, înainte de-a înmuguri.
Soarele-mi intră-n păr și-n buzunare, apoi mi se prelinge de pe crengi printre gene. E prea devreme, prea de primăvară, culoarea încă doarme cuminte printre alei. Doar câte-un cardinal roșu-vibrant se joacă de-a v-ați ascunselea cu mine, vesel și iute, că abia îl prind în fotografie, să vi-l arăt.
Copacii rușinați de goliciune și lumină se aliniază pe alei, cuminți în tonuri neutre de maro și bej, neîndrăznind să-nfrunzească azi.
Simt, cercetându-mă niște ochi mari prin tufișuri. Mă întorc și le văd grațioase, cum mă privesc întrebător, adică „ce caut eu acolo?” îmi traduc singură. Mă duc destul de aproape, să le fac câteva poze. Nu se sperie de mine, mă înfruntă din priviri, uitându-se fix în ochii mei.
Le fotografiez cu telefonul și plec, mulțumindu-le în gând, cu-ncolț de zâmbet, că-mi permit să trec și eu pe-acolo, prin împărăția lor de pădure-parc.

20 martie, primăvară, Toronto

De ziua ele-lor…

08 Sunday Mar 2015

Posted by in Amalgam

≈ 29 Comments

Vești importante pentru țară:
8 martie mi-a adus un new domain name http://savatoronto.com
De asemenea mă găsiți și pe Facebook https://www.facebook.com/sava.em
Problemă: Când încerc să postez comentarii pe anumite bloguri îmi apare mesajul INVALID SECURITY TOKEN. Ați pățit și voi? Aveți vreun sfat? Blogurile respective se află în blgo-roll-ul meu (și invers).

și în altă ordine de idei… am lăsat ce era mai important la sfârșit:
LA MULȚI ANI TUTUROR FEMEILOR, ÎN PRIMUL RÂND, FIREȘTE, MAMEI ȘI BUNICII MELE!!!

Recomandarea medicului – Spring Waltz – Chopin

06 Friday Mar 2015

Posted by in Amalgam

≈ 31 Comments

Medicul recomandă (nu-i așa Nina?) oricând Chopin, plus o baie fierbinte, plus (opțional) un pahar cu vin roșu. 🙂
Nu trebuie musai să fii varză cu mac, ca să-l citez, fără ghilimele de data asta, pe fratello (azi e ziua lui: La mulți ani, celui mai drag frate de pe pământ!)
Dacă ai avut o zi albastră încearcă combinația. Sau dacă vrei să te răsfeți… Chopin!

Nu cred în Babe, dar am auzit despre ele și mi-am zis că aleg ziua lui fratello.
Citind-o pe Ana mi-am amintit: „He, he… e 5 martie, e baba mea!” Am ieșit un pic la plimbare, în ciuda celor minus paisprezece grade anunțate. Și ce să vezi? O babă frumoasă, cu make-up impecabil, soare obraznic, cu tupeu oglindit în glazura lucioasă a zăpezii. Strada, trasă-n frișcă. Cristale de zahăr pudrau abia atins crengile de copac, ușor și metalic pastelate a curcubeu. Zi de iarnă-n primăvară. 🙂
Am făcut câteva poze, dar m-am împiedicat de soare. Voiam să redau glazura aceea nefirească pe care n-am mai întâlnit-o vreodată. Aș fi vrut s-o vezi și tu, cu ochii sufletului Pisicuță, știu cât iubești iarna.

This slideshow requires JavaScript.