Drum de Kitchener, aproximativ 100 kilometri. Nebunie în trafic, dar nimic neașteptat, că e 401… adică se știe, se cunoaște, se așteaptă, se…. Ies setată. Blocaj de două, trei ori, în limite rezonabile. Și încolo și încoace. Dar e ok. Îmi place să conduc. Nu le prea am eu cu stânga și dreapta, dar e bine. Că GPS-ul zice și arată… așea căăăă…. În rest am instinct de vultur. 🙂 La final toată lumea mulțumită.
Îmi place libertatea pe care mi-o dă mașina. Senzația de dat cu sania, când glisez de pe o bandă pe alta, muzică, kilometri în față, cafea… (și cine a inventat autostrada, cred că s-a gândit un pic și la oamenii lipsiți de răbdare, ca mine.)
De ce să ne poticnim la jde stopuri? – am undă verde GARANTAT: doar dacă am nevoie(NEVOIE!!!) să-mi verific telefonul, sau să mă rujez. Atunci am undă verde. Clar. Zici că mă văd stopurile și complotează. Și-mi fac în ciudă…
PS: Are cineva Ajusto? Și dacă da, cum faceți pe autostradă? Îl ascultați pe el, sau instinctul de pe talpa piciorului (Da, cel de pe accelerație)?
Eu mă înțeleg bine cu el prin oraș. În rest, zice că nu mă cunoaște.
Cum arată o autostradă veritabilă?, că eu tare aș vrea să știu. După ce aș „savura-o” și eu, ți-aș putea răspunde la întrebările tale.
LikeLiked by 1 person
Poza e 401. Așa arată. Sunt și mai mari și mai mici. Canada e o țară nouă cu o infrastructură modernă. Construită din start cu autostrăzi largi, uneori ca niște pânze de păianjen.
LikeLiked by 1 person
Până nu o parcurg, nu pot să-mi dau seama cu adevărat. E frumos să o privești, da-i esențial să o simți.
LikeLiked by 1 person
Ai perfectă dreptate. Hai o fugă și să vezi ce aluneci. Sunt impresionante pentru cei care vin la noi în vizită. Noi ne-am obișnuit și cu bunele și cu relele. Dar distanțele fiind mari, sunt extrem de practice.
LikeLiked by 1 person
De data aceasta, nu prea am nimic de spus. Doar că mi-e teamă să șofez. Și încă ce teamă! Se pare că este ereditar. În afară de tata, toți suntem complet netalentați. Ceea ce îmi face viața de zi cu zi destul de grea. 😦 Mașina e un lucru strict necesar.
LikeLiked by 1 person
E greu să știi atâta timp cât n-ai încercat. Eu m-am temut de autostradă, de exemplu. Dar după ce am avut carnetul de șofer corespunzător (aici e diferit față de Ro, sunt mai multe etape) și am descoperit autostrada, am zis că pentru mine a fost construită. 😀
Îmi place mult să conduc, nici nu aș putea altfel pentru că distanțele aici sunt mari, dar senzația aceea de libertate…
LikeLiked by 1 person
Nebunie, frate! Mi-aş băga unghia-n gît ca piţigoiu’ de-aş fi nevoit să-mi irosesc minute/ore/zile/săptămîni/luni/ani din viaţă pendulînd de colo colo doar fiindcă “distanţa”.
LikeLiked by 1 person
Mie îmi place la nebunie. M-ar sufoca să mă mișc într-un spațiu limitat. îmi place senzația din mașină, cu muzică și peisaje diferite în funcție de anotimp. Îmi place și mai mult să descopăr locuri noi. Nu e așa de rău după cum îți imaginezi.
LikeLiked by 1 person
Parcă n-ai şti că noi doi sîntem diametral opuşi! 🙂
Pe mine mă oftică la culme pînă şi faptul că trebuie să dorm în loc să-mi folosesc timpul respectiv în activităţi mult mai utile şi/sau plăcute. La naiba, de-aş putea să nu mănînc, să nu beau, să nu merg la budă ar fi perfect – cît timp irosit şi ale naibii mă apucă mai ales atunci cînd am idei bune sau tocmai am găsit răspuns la cîte o problemă dificilă! 😀
Şi-apoi s-arunc pe geam odată cu ochii şi viaţa mea, doar umblînd din punctul X în punctul Y şi înapoi învîrtind de “covrig”? Fuck, no! XD
LikeLike
Oamenii sunt diferiți. Ar fi cumplit de plictisitor să fim la fel cu toții. 🙂
LikeLiked by 1 person
Dacă trend-ul curent continuă s-ar putea să ajungem o armată de clone, mai ceva ca în Star Wars. 🙂
Io nu pot decît să mă bucur că sînt diferit de… turmă. 😉
LikeLiked by 1 person
Nu e o turmă. Fiecare dintre noi e diferit. Nu sunt doi la fel. Vezi? Dacă nu ieși din casă tu nu știi. 😀
LikeLiked by 1 person
Am văzut oi albe, oi negre, oi bălţate în aceeaşi turmă. Diferite între ele dar avînd un puternic punct comun: erau oi! 😉 Hm, în clipa asta mă simt cam… măgar. XD XD XD
LikeLiked by 1 person
Cine sunt eu să te contrazic? 😀 😀 😀
LikeLiked by 1 person
… chielea pe tine! XD XD XD
LikeLiked by 1 person
😀 😀 😀 :p
LikeLiked by 1 person
Eu nu ma dau in vint dupa condus. Gasesc mult mai interesant back seat-ul. Ca doar nu degeaba se spune ca
LikeLike
Mie mi-e rău în spate, răbdarea mi se termină repede pe scaunul din dreapta. Deci… la volan mi-e cel mai bine. La drumuri lungi când suntem împreună conduce soțul, de obicei. Dar îmi place să conduc. Și nu mă prea enervez la volan. Foarte rar în situații extreme.
Dar în Ro nu am avut curajul să conduc.
LikeLike
Ti-e rau? Well, depinde ce faci pe bancheta din spate, ca are si aia rolul ei 😉 😆
LikeLike
Eu mă refer la trafic, Papa. Mașina. În mers. Ce gânduri colorate ai Papa! 😀
LikeLike
Da, se pare ca de la o anumita virsta, gindurile prind culoare, 😛 desi in cazul meu, colorat am gindit de cind ma stiu. Si ma stiu de ceva timp 😆
LikeLiked by 1 person
Ha, ha, ha. Papa ești sclipitor azi (și nu numai) cred că te inspiră vremea asta de seră cu puțini stropi și vânt. E super afară. Ieși de pe bancheta din spate. Da, tu ești o paletă de culori și bună dispoziție și lucruri spuse pe nume. Îmi place. :)))
LikeLike
Afara mi-am baut cafeaua, dar acum zac la umbra AC-ului, ca umiditatea excesiva nu ma excita (in cazul de fata 😆 )
LikeLike
Azi nu e așa rău. Dar apreciez și eu aceeași umbră. 😀
LikeLike
No, n-am carnet aşa că nu pot decât să zic că “da” la întrebarea ta. Dacă nu mi-e rău, mi-e bine tare în dreapta. 😀
LikeLiked by 1 person
😀 Păi să nu-ți fie, să poți să mergi cât mai mult. Cred că ți-ar place să ai carnet, deși vezi? Eu în Ro nu m-am aventurat. Mi s-a părut întotdeauna că e mai mare nebunia, deși la Sibiu e destul de ok traficul (comparat cu Clujul).
LikeLiked by 1 person
Robia comodității oferite de ”civilizație”, ușor, ușor devine…sufocantă. Este ca lupta pentru pace, care va face să nu mai fie piatră pe piatră.
LikeLike
Da, interesant ai spus. Dar aici la mine e o combinație foarte interesantă în așa zisa lume civilizată unde trăiesc. În cartier e ca la țară, e atât de verde și de liniștit că vin animale în grădină. Dacă ies în parc mă „ciocnesc ”de căprioare, azi, era să leșine o veveriță din cauza mea că nu m-a observat când am iești din casă și era puțin ocupată la stratul de flori din față… iar când merg, unde am de mers e autostrada…. ceea ce vreau să spun că cel puțin aici e o proporție care chiar nu pune presiune, nu simți că te strâng „pereții” civilizației.
LikeLiked by 1 person
Mă bucură s-o aflu…
LikeLiked by 1 person
Sunt ca la țară. De fapt mai rău, că la noi în satele românești, doar la marginea pădurii vin animalele. Aici ele „ne permit” să le locuim teritoriul. Mă fascinează încă acest lucru și bucură… Aici în cartiere nu e voie să deschizi afaceri, protejându-se dreptul individului la liniște și aer curat. Orașul e o combinație bună de peisaj natural arhaic și peisaj urban contemporan (acesta din urmă fiind destinat companiilor, birourilor). E mai puternică legătura cu natura, orașele desfășurându-se pe lățime, nu înălțime ca la noi. E mult de spus și sunt multe oportunități de a fi în contact cu natura, de exemplu sunt zone unde te poți duce să cumperi căpșunii pe care ți-i culegi singur. Alegi un coș, mărimea care dorești și te plimbi pe câmpul cultivat cu căpșuni și culegi cu mâna ta ceea ce îți place. La fel zmeură, cireșe….
LikeLiked by 1 person
Singura problemă rămâne modul de cultivare al legumelor și fructelor Astăzi nu mai există culturi fără ierbicide, fără îngrășăminte chinice, fără stimuli de creștere.
Faptul că animalele, așa zis sălbatice, pot conviețui în arealul cupat de oameni se datorează modului de comportament neagresiv al oamenilor în această relație.
LikeLike
Te înșeli. Există foarte multe produse organice, sunt foarte multe ferme în jur care nu folosesc nimic stimuli de creștere și îngrășăminte/ierbicide. Produsele sunt o idee mai scumpe, dar e o diversitate foarte mare (comparativ cu Ro). Foarte multă lume adoptă acum viața cum era odată. Adică atât cât se poate de curată, ținând cont de faptul că mediul e destul de otrăvit. Nu e doar modul de comportament neagresiv ci și ecosistemul creat pentru ele.
LikeLiked by 1 person
Aș vrea eu să mă înșel…dar este cu dus întors. Cum bine spui solul este degradar, iar în produsele organice, nu am nici o certitudine că sunt ”organice”. Cunosc asemenea producărori, unde în față este vopsit gardul și în spate…
În ceea ce mă privește îmi produc singur alimentația de bază…garantat mie-n sută.
Cunosc situația unui neamț, care a cumpărat câteva hectare. de pământ pe care la decopertat și a transportat în Germania stratul de pământ bun, curat. Asta a fost posibil să se petreacă cu complicitatea politicienilor români trădători.
LikeLike
Legea consumatorului e altă poveste aici. Trăind aici și venind anual în Ro știu despre ce vorbesc. Ce e organic chiar e aici, nu e păcăleală de doi lei, în plus și eu locuiesc la casa si am gradină. Adică roșii, ierburi aromatice, ardei și zucchini – atât am că, nu prea le am eu cu grădina. 😀
LikeLiked by 1 person