Drumuri lungi, păcătuind în gânduri rotunde ca niște petale de toporași mov, împrăștiați pe alei.
Gânduri micuțe cu întrebări multe, pui de arici cu țepi, ce par inofensivi așa, de la distanță, dar lasă urme dacă încerci să îi domesticești. Nu. Nu încerc.
Întrebări timide ce se ascund la ceas de seară sub plapumă, poate se pierd printre penele de puf de pinguin, ori zboară pe geamul dormitorului larg deschis spre grădină, cu intenția clară să lase înăuntru cântecul lalelelor galbene și roșii, proaspăt înflorite.
Au deschis în grabă toate petalele. Deodată. Fără să se gândească prea bine la consecințe, iar acum sunt ocupate să-și negocieze parfumul proaspăt. Dar, adepte ale micului compromis, mi-l pun cuminți pe pervaz, știind că mă descurc eu mai bine, că-l drămuiesc în amintiri, că am mai multe sertare cu chei bine păstrate într-un lănțișor fin, ce-l păstrez sub tricou.
Și cum să nu mă descurc când tu mă iubești? Când ai făcut la comandă o umbrelă largă, imensă, doar ca să mă aperi de soare, ploaie, vânt, vorbe și ceva nori. De nori, da. Nu e indicat să umbli cu capul în nori, pentru că-ți zdrelești genunchii. Iar ție îți plac picioarele mele neciobite. E comandă specială umbrela asta, știu cu siguranță. Am spirit de observație ascuțit și văd clar. Nimeni nu are una la fel, deși planeta e populată de purtători de umbrelă.
Mă plimb prin pădure cu tine. Văd căprioare oprindu-se din căutarea lor. Mă privesc mirate ca și cum m-ar cunoaște, ori recunoaște. Le dau binețe civilizat. Îmi fac cu ochiul și își văd de drum. Ai vorbit tu cu ele? Ce le-ai spus?
Pădurea se întinde somnoroasă. Zilele acestea gândește verde. Pașii mă duc labirintic kilometri întregi, de câte ori pot și de câte ori poate să mă primească și ea. Azi mi-a explicat că are program de ploaie. Mai trebuie să înțeleg și eu, să încerc de dragul ei să am răbdare. Bine! Ploaie să fie! Dar cu măsură. Hai, până cel târziu miercuri.
Răbdarea este unul din cele mai complicate cuvinte din dicționar. Și tu știi asta, așa că te sacrifici și ai de două ori mai multă răbdare, iar în situații de criză o întinzi ca pe un elastic luni întregi. Ce să faci cu mine? Alta n-ai. Sunt comandă specială și eu, exact cum e umbrela.
Iubesc copacii. Poate de aceea mă ții în buzunarul de la piep, chiar și atunci când. Punct. Ești gelos. Și cum să nu fii? Iubesc copacii și pietrele. Necondiționat.
Un debut excelent pentru saptamana aceasta, si MAI ales pentru luna aceasta. Eu cred ca gandurile tale sunt foarte frumoase, dar cand ele prin forma pe blog devin chiar mai frumoase. Cred in minunea gandurilor si nelimitarea lor, dar mai mult cred in excelenta cuvintelor si in forma limitata pe care o prind. Restul e imaginatie. Poate si gelozie 🙂
Astazi esti a patra persoana pe care o citesc si cred ca s-a oprit prea repede din scris. Hm, de ce oare am eu impresia asta?
LikeLiked by 1 person
Azi e început de lună și de săptămână. E și luna mea, așa că e mobilată special pentru mine. Așa îmi place să cred. Mulțumesc mult pentru aprecieri. 🙂
LikeLiked by 1 person
Luna ta, sau ziua ta, se lasa cu ‘lumea la picioarele tale’, sau, multa apa 🙂 Gresesc?
LikeLiked by 1 person
Luna mai o împart cu foarte multe persoane. Spre bucuria mea aici e celebrată ziua reginei Victoria și e long week-end întotdeauna de ziua mea. 😀
LikeLike
Frumos ai început luna Mai, cu atâtea minunății în jur. O plimbare care te încarcă de energie și bucură sufletul.
Numai bine și o lună Mai plină de frumuseți! 🙂
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc, Alex! Plimbările în pădurea-parc fac parte din rutina aproape zilnică. Iar poze fac cu nemiluita pentru că mă fascinaează mereu și mereu ceea ce văd. Probabil că unele aproape se repetă, dacă le-aș compara de la un an la altul, de la un anotimp la altul. Doar ochiul le receptează noi, de fiecare dată. O lună frumoasă și plină îți doresc și eu! 🙂
LikeLike
Superb si profund…Mai .
Pentru …”pâna cel târziu miercuri” . 🙂
LikeLiked by 1 person
Îmi place mult Chopin. Mulțumesc, Iosif! S-a oprit ploaia. Se pare că mi-a luat în seamă rugămintea. 🙂
LikeLike
Ma bucur pentru tine,draga Em. Când iubesti cu adevarat,totul este minunat.Iarna,primavara,vara,toamna,sunt stari manifestate-n prima-doamna.”Eva” 🙂
LikeLike
Iubirea locuiește în noi, Iosif. Nu avem motive să nu iubim, pentru că fiecare zi este un miracol, indiferent de anotimp.
LikeLike
Da,locueste în noi,însa tinuta închisa,va fi asemenea unei pasari închise în colivie,al carei glas va rasuna înfundat,fara rezonata si al carei frumusete nu va fi admirata de oameni,iar timpul o va ucide ireversibil. Pentru a i se vedea aspectul si auzi glasul acestei IUBIRI (pasari),trebuie deschisa colivia,lasata LIBERA sa zboare,sa cânte,sa se înalte spre ceruri,sa bucure privitorii si ascultatorii,nu-i asa,draga Em ?
LikeLike
Cred că e mult mai puțin complicat Iosif. Cel puțin în cazul meu. Iubirea asta cu majuscule nu ar trebui să stea în colivie. Gratiile nu sunt o soluție. Ea ar trebui să poată ieși de câte ori dorește, chiar și numai pentru o floare.
LikeLike
Da,”ar trebui” si blogurile ar purta amprenta frumusetii ei,DACA nu ar exista ipocrizia mastilor,frica si rusinea de Cuvântul lui Dumnezeu,Hristos,unica manifestare a IUBIRII ABSOLUTE,vie,eliberatoare,frumoasa,luminoasa,atemporala…
LikeLike
O plimbare pe aleile alea, cu tine-prin cuvânt- la braţ… ce poate fi mai frumos pentr-un început de lună, de săptămână, de zi?
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc mult, draga mea! O lună de mai înflorită în cuvânt și bucurii îți doresc! 🙂
LikeLike
Deci, luna aceasta pentru tine e specială. Să-ți fie soare mereu cu miresme veșnic proaspete și drumuri înverzite, prin gând, prin cuvânt… 🙂
LikeLiked by 1 person
Cumva, cred că fiecare dintre noi suntem subiectivi cu luna în care ne-am născut. Îmi place luna mai, o simt potrivită. 😀 Dacă poți simți potrivită o lună. 😀 Dar, cum fiecare parte a anului are ceva special, cred că suntem la fel de mulțumiți cu toții. Am auzit oameni să se plângă de multe, însă de luna de naștere nu cred să fi văzut vreun nemulțumit. 🙂
Mulțumesc mult pentru urări, draga mea! 🙂
LikeLiked by 1 person
Luna ta urmează imediat după luna mea și a altor berbeci pe care-i cunoaștem. Sunt luni frumoase, chiar dacă ne mai fac surprize, și rude apropiate. Așa cum suntem toți oamenii, uneori fără să ne dăm seama sau să ținem cont de asta. Aștept să gust din tortul tău aniversar! 🙂
LikeLiked by 1 person
Bine. O să țin cont de dorința ta și promit o felie generoasă. 😀
LikeLiked by 1 person
Simt doar nevoia să te asigur de plăcerea cu care am citit aceste rânduri!
Dacă ar fi fost doar flori, era firesc . Daca sunt şi copaci, e viață. Dacă e şi verde, e viu! Parfumul, mestecenii şi pietrele, îmi sunt briliante!
Străluceşte fiecare cuvânt !
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc mult! Generozitatea naturii ne lasă de prea multe ori fără cuvinte. 🙂
LikeLike
Vai de mine si de mine, acum chiar sunt si eu geloasã!! Superbe poze si lalelele acelea portocalii.. si descrierea facutã de tine pe marginea acestor imagini 🙂
LikeLiked by 1 person
Împart lalelele cu tine. 🙂 Ce zici?
Sunt într-adevăr frumoase. 🙂
LikeLike
Mersiii, da si padurea…a meritat asteptarea.
LikeLiked by 1 person
A meritat. Ai văzut căprioara? 😀
LikeLike
Da, e superba! Mi-ar fi plãcut sã vãd si ariciul 😀
LikeLiked by 1 person
Arici nu am văzut. Arici doar în mintea mea. 😀
LikeLike
Aa, aveam o bãnuialã cã nu, dar nu stii de unde poate apãrea 🙂
LikeLiked by 1 person
Îmi plac aricii. Sunt simpatici, în ciuda țepilor. Nu am văzut prea mulți. Însă aș prefera cu siguranță ca noptea să-mi fie vizitată grădina de arici, nu de ratoni. Dar am observat că nu eu decid. De fapt nici nu știu exact dacă eu le permit să-mi folosească grădina, ori ei îmi permit să le folosesc grădina. 🙂
LikeLiked by 1 person
Hahaaha :)) Ai pădurea aproape, nu?
LikeLiked by 1 person
La două minute de mers pe jos. 🙂
Și în afara faptului că sunt cel mai fricos om de pe planetă, am și țignal bun. Cred că mi-l știe tot cartierul, că se întâmplă multe când ai pădurea în vecini. :))
LikeLike
:)) Chiar voiam să te întreb cum ai curaj, dacă mergi singură acolo. Am și eu o pădure la vreo 10-15 minute de mers pe jos, dar nu mă încumet:D
LikeLiked by 1 person
Nu e chiar pădure. E un parc-pădure. Lăsat așa într-o controlată sălbăticie. Se întinde ca o limbă pe 21 de kilometri, pe o mare porțiune din oraș. Este și un râu și cred că două lacuri (s-ar putea să fie mai multe. Am făcut mai multe trasee, dar nu am fost peste tot). Pe alei lumea se plimbă, aleargă, se merge cu role, sau bicicletă. Nu e pustiu niciodată.
LikeLiked by 1 person
Ce frumos 🙂
LikeLiked by 1 person
Este. Anul trecut, după multe postări de genul acesta însoțite de multe fotografii, am simțit nevoia să spun că nu m-am mutat în pădure, pentru că ușor aș fi putut lăsa impresia asta. 😀
LikeLike
Ei, n-ar fi o idee rea :)) Am văzut pe Travel cred cum fac unii niște case în copac de rămâi mască…
LikeLiked by 1 person
Ăăăăăă…. Prefer să-mi fie vecină. 😀 😀 😀
LikeLike
Da, mai bine așa :))
LikeLiked by 1 person
:))))
LikeLiked by 1 person
😀
LikeLiked by 1 person
Nu știu cum faci de învârți cuvintele așa frumos :).
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc mult! 🙂 Nu știu dacă eu le învârt pe ele, ori ele pe mine. 😀
LikeLiked by 1 person
Bine și așa :). Important e ce iese din învârteală :).
LikeLiked by 1 person
😀
LikeLike
Ador copacii infloriti! M-ar fi batut gandul sa trag o fuga la Timisoara, la acel “pod” cu flori. Este de vis! Insa cand ma gandesc la distanta si la drumul pe care ar trebui sa-l strabat…Raman cu un gust amar si cu “pofta in san”.
LikeLiked by 1 person
Sigur găsești ceva și aproape de tine. Și eu am fost tentată să merg într-o zonă cu magnolii, însă așa s-a potrivit că nu am reușit să ajung și, din păcate, se trec foarte repede. Așa că m-am „hrănit” cu imagini de pe strada mea și chiar din grădină (sunt flori de cireș din grădina mea). Acum aștept să înflorească un leneș din vecinie. Un magnoliu galbern care, nu știu de ce, mereu e în urmă. Anul trecut am rămas fără cuvinte, pentru că nu mai văzusem magnoii galbene. Sunt cu ochii pe el să-l surprind când se trezește. 🙂
LikeLike
Buna Em.!
Mi-a placut tare mult a ta postare,
plina de metafore si culoare,
incat, am dar urgent REPUBLICARE
pe My Blog pentru citire si desfatare
si de persoanele virtuale care
se vor aventura spre contemplare
http://amintiriamintiri.wordpress.com/
si lectura cu drag si ardoare ,
SUPERBA ta POSTARE !!! 🙂 🙂 🙂
Cu drag si simpatie,
Aliosa din campie ! 🙂
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc mult, Alioșa!
Să ai o lună de mai, MAI frumoasă, MAI insirată și MAI… cum vrei tu. Că de aceea se numește „Mai”. 😀
LikeLike
Si eu iti multumesc Em. si nu oricum, ci din toata ❤ pentru urari ! 🙂
La fel si TU sa ai in luna MAI , mai multe BUCURII decat in luna trecuta ! 🙂
La ora aceasta, pe pietele din ROMANIA" mafiotii " VAND cu 150 de lei 😦 🙂 kg.de CIRESE fara GUST si aduse din afara ! 😦
NU-I GLUMA , repet,150 de lei /kg !!! 🙂 😦 🙂
Sincer, NU-MI PERMIT sa dau 150 de lei/kg asa ca,
ASTEPT sa apara in piete
CIRESELE de MAI ROMANESTI ! 🙂
Aliosa 🙂 ❤ 🙂
LikeLiked by 1 person
Reblogged this on My Blog.
LikeLike
Despre cântecul florilor, despre arici , melci, umbrelă, stropi de ploaie mărunți cu sclipiri diamantine, despre soare , ferestre deschise spre luna mai…
Em, mai cu flori , e sărbătoarea așteptată!
Să fie cu bucurie! 😊 ❤
LikeLiked by 1 person
Mai e luna așteptată de noi toți. Dacă aprilie poate să fie capricios, mai în general e blând și verde. Să-ți fie cu bucurie și ție, draga mea! 🙂 ❤
LikeLiked by 1 person
combinatie minunata intre cuvinte frumose si imagini deosebite
mi e dor de campurile primavaratice ale copilariei…
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc, Ovi! Câmpurile sunt la fel de frumoase, copiii din noi sunt bine ascunși în amintiri. 🙂
LikeLike
O minunatie de la mama natura ! Mi-am clatit ochii , dar am simtit si parfumul “negociat” de florile tale ! O zi plina de frumusete ! 🙂
LikeLiked by 1 person
O zi frumoasă și ție! Natura are darul să ne surprindă mereu, deși e repetitivă. 🙂
LikeLiked by 1 person
Aşa e.
LikeLike
Si desigur sa iti spunem cu totii un cald si sincer La Multi Ani !
Cu succese si realizari, cu bucurii si impliniri.
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc mult! E un pic mai încolo, dar fiind luna asta, mi-o revendic un pic. Luna. 🙂
LikeLike