Am făcut banana bread și o fac bună. Mama a zis că nu-i place. I-am spus că e un gust cu care trebuie să te obișnuiești. Să-l educi. De altfel nu e aroganță culinară. E un prostuț de chec de toate zilele. Trebuia să fac ceva cu niște banane obosite, ca să nu le arunc. Și, în general, nu îmi place risipa. Nu că n-o fac. Risipa. Dar am sclipiri uneori.
Am ieșit în curte. Merg iute citind. N-ar fi o problemă să citesc din mers, (Să mă mișc!!!) dacă Yogi nu ar sări la șireturi, pantaloni, gambe. De-o vreme mușcă în joacă. Nu pricepe de vorbă bună. Nici de cea răstită. Are niște ascuțiți de dințișori cu care-și manifestă iubirea… Ce să facem cu el să priceapă că „pupicul” lui lasă urme? Are jucării de ros, dar, când vede niște picioare în mișcare le revendică drept distracția lui personală pe care trebuie să o prindă-n bot. Cum facem cu dânsul?
Sweet & Salty 
Nimic, doar sa ii explici cu blandete, iar si iar ca sunt lucruri pe care nu are voie sa le faca. Si sa ai rabdare cu el, evident.
Zi frumoasa, Em!
LikeLiked by 1 person
Am și eu și ceilalți, că ne-a cucerit. Acum îl stropim cu apă când prinde cu colții. Însă se stăpânește. Dacă îi lași mâna în gură nu mușcă. Doar când sare ca o căpriță prinde cu dinții. Și nu tare dacă suntem noi. Jucăriile le capsează. 🙂
Sunt cu gândul la tine. Ai grijă de tine. Te îmbrățișez!
LikeLike
Am avut o perioadă în care adormeam urmărind emisiunea lui Cesar, cu câinii lui disciplinaţi. N-am învăţat însă de asta. El doar arăta un deget, arătătorul, şi câinii, ca nişte actori, se calmau instant. Nu ştiu cum se face 🙂
LikeLiked by 1 person
Erau mari. Asta-i un pufulete de trei luni. E foarte deștept. Știe să dea lăbuța. Șade. Aduce jucării (acum nu se mai rătăcește) și cel mai imortant stă până îi dai voie să mănânce. Stă lângă farfuria cu boabe plină și până nu i se zice „go” nu se duce. E foarte haios și expresiv. Face niște fețe și adoarme în niște poziții… și când scapă înăuntru se face ca un preș pe covor. Fix ca o blană de urs. Iar dimineața când ne vedem e dragoste mare, face în toate felurile de fericire.
LikeLiked by 2 people
Nu-i chip să putem face altceva decât fie să acceptăm durerea, fie să ne oprim! Este copil, și se joacă așa cum crede el de cuviință!
LikeLiked by 1 person
Ne-a zis cineva să punem apă într-o țâșnitoare și să-l stropim când mușcă. Să vezi cum face! 😀
A lătrat. El nu latră încă. A lătrat o singură dată când și-a tras un ghiveci în cap și s-a speriat (a doua oară nu s-a mai speriat, că a repetat figura). Și acum la sticla cu țâșnitoare. E un caraghios. Tare dulce.
LikeLiked by 1 person
Ma gandesc mult de tot la toata risipa alimentara pe care o facem pe vremuri. Acum… acum sunt mult mai cumpatata si ma caiesc sincer, mai ales ca nici dupa ce am citit “Ultimii martori” nu m-am schimbat fundamental si copiii aia chinuiti de razboi chiar apreciau fiecare firimitura de paine 😦 . Ar fi trebuit sa invat mai mult, dar iata ca am timp acum cu zilele astea de izolare…
LikeLiked by 1 person
Sunt de principiul puțin și bun. Nu îmi place să arunc mâncare, dar sigur că se întâmplă și mai des decât ar fi de dorit. Pentru că e important să mâncăm proaspăt. Acum, cu izolarea, sunt și eu mai atentă parcă.
LikeLiked by 1 person
Abia astept sa treaca criz asta si sa am in maini cartile dvs. Chiar imi doresc sincer sa le citesc asa in tihna. 🙂 Visez ca voi scoate si eu propriul meu roman intr-o zi si ca va fi apreciat, iar oamenii ca dvs. ma inspira si ma motiveaza. Succes in continuare!
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc tare mult! Spor la treabă și o muză generoasă! Te îmbrățișez și abia aștept să te citesc și eu.
LikeLiked by 1 person
Arată bine checul ăla și da, e un gust cu care trebuie să te obișnuiești, nu-i din ăla programat să îți placă.
Tare drăgălaș trebuie să fie cățelul, deja mi-l imaginez. Acasă la ai mei am 3, dar cu mine nu am niciunul și parca tot vad articole și videoclipuri cu și despre căței și tare mi-aș dori și eu un suflet mic 🙂
LikeLiked by 1 person
Checul e ok. Mai bun decât arată și mai sănătos decât delicios. Nu te dă pe spate. 🙂
Cu cățelușul te înțeleg perfect, pentru că e aici, la mama. Nu știu cum o să ne despărțim de el. Aduce tare multă dragoste un suflețel nevinovat.
LikeLiked by 1 person