Proiectul de carte SIONO a început în luna iunie. Dacă inițial am vrut să publicăm un singur volum, mulțimea de texte venite la redacție ne-a făcut să transformăm acel unu în doi. Astfel 52 de autori vor fi publicați în cele două volume ale antologiei noastre.
După anunțul inițial din iunie, am fost surprinși de avalanșa de texte. Ne-am suflecat mânecile și ne-am pus pe citit. După evaluare am renunțat la mai mult de o sută de texte, rămânând, așa cum v-am spus, 52.
Personal, m-am bucurat tare de participarea celor de pe blog. Am avut surpriza să descopăr și noi autori, oameni care scriu minunat. Unii dintre ei sunt autori consacrați, au o activitatea literară „grea” în spate. Alții sunt debutanți.
Vă mărturisesc că inițial am făcut cunoștință cu textele, în majoritatea cazurilor necunoscând autorii. Abia când ne-am ocupat de prezentarea lor (fiecare autor va avea o scurtă prezentare) am văzut cine e debutant și cine are cărți și articole publicate. Adevărul este că avem niște nume pe cinste.

Copertele, foarte frumoase, poartă semnătura talentatei pictorițe Mirela Pete (și Fluturii mei poartă semnătura ei), iar corectura a fost făcută de Nouria Nouri. Exact. Chiar ea. Frumoasa actriță are o bogată activitate de corector/redactor/editor.

Așa cum v-am spus, vor fi două volume cu texte extrem de interesante și variate, cu interpretări și variante, cu o scriitură frumoasă și bogată, poetică ori antrenantă, veselă ori tristă.

Primul volum se numește Nuanțe de piper și ciocolată – It is what it is, iar al doilea Inima nu face riduri – Life happens.
Da, am ales și subtitluri în engleză. De ce? Pentru că suntem cetățeni universali. Pentru că sună interesant. Pentru că ne reprezintă acest dublu joc cu expresii foarte cunoscute.

Volumele vor fi independente. Nu va fi scris pe ele numărul volumului, astfel ca autorii și cititorii care vor dori un singur volum, să nu aibă senzația unei jumătăți. Dar, în același timp, cele două volume vor arăta bine împreună.

Autorii selectați au fost trași la sorți și apoi aranjați în ordine alfabetică. Pentru că textele sunt inegale ca număr de pagini s-a nimerit ca în Nuanțe de piper și ciocolată să fie 27 nume, iar în Inima nu face riduri, 25.
Nuanțe de piper… :
Ami Ancelin, Nicoleta Beraru, Ionuț Calotă, Dan T. Castanman, Cristina Centea, Antonela Chezan, Camelia-Maria Cîmpean, Marina Costa, Issabela Cotelin, Cristina Cristea, Florentina Loredana Dalian, Otilia Dima, Caleopi Efrem, Diana Gole (Diana Neață), Fabiola Ion, Monica Adriana Ionescu, Dana-Maria Jugăurs, Irina Magierka, Diana Adriana Matei, Dana Mierluț, Iulia Nani (Bertea), Dana Nichițelea, Clara Elena Păun, Mirela Pete, Mona Șimon, Ileana Vlădușel, Andra Corina Vrabie.
Inima nu face riduri:
Irina Alexe, Ionel Anghel, Alina Elena Bratu, Margareta Cloșcă, Cristina Dumitru, Irina Georgiana Filip, Corina Finta, Livia Furia, Simona Gânj, Leila Sandra M., Larisa S. Maria, N Marianne, Cristi Nedelcu, Vera Oren, Petruța Petre, Cătălina Popa, Paulina Popescu, Costin Preda, Petru Racolța, Monica Stan, Oana Stroe, Bianca Timșa Stoicescu, Daniela Toader, Florina Turuga, Irina Cristina Țenu.

Acest proiect a însumat foarte multe ore de muncă. Evaluare. Discuții îndelungi, pentru că textele calificate au fost analizate de membrii redacției până s-a ajuns la un numitor comun. După stabilirea câștigătorilor a urmat repartizarea pe volume.

Antologia o să apară în curând tipărită pe hârtia aceea, o idee spre crem, odihnitoare pentru ochi. La fel ca Ana și Pași.
În final vă pun câteva fragmente, furate la repezeală, fără să dezvălui autorii.
Șșș! Să nu spuneți nimănui că am dat din casă:
***
„Dacă voiam lumină, era de ajuns doar să mi se aprindă călcâiele ca niște torțe ale căror scântei trosnesc a chitară în rimă albă. ”
***
„Nu ploile sunt triste, oamenii sunt triști, gândește el, simțind tristețile multiplicate ale tuturor celorlalți Ștefani, prizonieri impotenți ai ouălor de cleștar făurite de cer.”
***
Iubirile mele au fost multe și sărite de pe șine, dar iubiții aferenți nu s-au ridicat la înălțimea nici măcar a traverselor de cale ferată.
***
Cel mai nașpa a fost când, deja sărită bine de adolescență, m-am îndrăgostit de Clark Gable în rolul lui Rhett Butler, pluteam ca un fulg pe aripile vântului, ce mai! Când am realizat că ăla era de mult oale și ulcelușe, l-am bocit o săptămână, de nu știa nimeni ce am și ce să-mi mai facă. M-au dus la doctori, la babe, la popi, până când am țipat și le-am zis să mă lase să-mi trăiesc în liniște drama, băgându-i în ceață mai ceva decât erau. Auuu, veața mea!
***

PS. Mă exasperează noul format WP. Voi v-ați obișnuit cu el. Nu am opțiunea (ori n-am găsit-o eu) să pun două poze împreună.