Fluturii mei au zburat la Sibiu la Potecuța, s-au așezat pe potecile cu dor și au intrat în dialog cu frunzele. Mulțumesc, Potecuță!
Azi… da, vineri. Constat că aproape de fiecare dată mă mir când scriu că e vineri. Cum, când? Până şi mirarea devine obişnuinţă şi nu mai ştiu exact dacă mă mir cu adevărat sau o scriu aşa, că e un fel de tic, un fel instinct care lipeşte metodic mirarea de această zi. Am în faţă un calendar de birou care-mi spune că au trecut din anul ăsta 282 de zile. Sau mai bine le spun pe cele rămase: 84. Mă credeţi că încă simt mirosul rămas în Piaţă după artificiile de la Revelion? Dacă nu mi s-ar părea complicat să deschid calculatorul, v-aş spune şi câte ore mai sunt din anul ăsta. Dar pe cine interesează asta? Sau cui i-ar folosi? Şi la ce i-ar folosi? Ce am face cu ele? Cifra aia, poate mult mai mică decât credem, ne-ar putea determina să le facem să fie mai…
View original post 765 more words
Îţi mulţumesc eu, draga mea! Pentru un dar de suflet! Păstrez fluturaşul ăla galben şi ţi-l voi oferi când va fi să fie să ne vedem!
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc mult și mă bucur că a fost contextul potrivit. Să fiu în țară și toate celelalte. Data viitoare scoatem fluturii la cafea. Și pe ai mei și pe ai tăi. Te pup
LikeLiked by 1 person
Sincere felicitari !
Fluturii din cuvânt nu mor vreodata
Ei zburda dincolo de spatiu-timp.
Lumina din materie metamorfozata,
Scânteietoare flacari, furate din Olimp.
Un sfârsit de saptamâna si o toamna binecuvântata în toate aspectele si dimensiunile perceptibile, draga Em !
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc tare, Iosif!
LikeLike