Oameni mari!

Ați văzut vreodată emisiunea Românii au talent? Când vine câte unul care întoarce jurații cu roțile în sus și țipă de surpriză. Ați văzut. Da? Când am primit e-mailul ei la redacție cam asta a fost reacția noastră.
Ați văzut vreun tablou înfiorător, cu o imagine atât de bine redată, că vi s-a îngrozit carnea pe oase? Ați văzut. Da? Eh, asta e cartea ei.
SIONO nu a ținut cont nici de vârsta ei, nici de experiența ei, nici de subiect, nici de limbaj, nici de multe altele. Pentru că totul a înclinat în favoarea talentului ei uriaș. Mult mai mare decât ea.
Fata asta minunată  a creionat cu desen sigur un tablou realist, o lume mizeră, infectă, imperfectă la modul grotesc. A surprins cu ochi matur, cu verb puternic,  emoții și trăiri închegate, personaje credibile. Cu mâinile ei  adolescentine a realizat o construcție solidă, măturată de un vânt rece, care îți trece prin pori și te induce într-un univers despre care nu vrei să știi, pe care nu vrei să-l cunoști.  A deschis ușa spre o lume sordidă, unde compromisul umblă liber pe stradă, a arătat cu degetul sistemele sociale șubrede, politica bolnavă, învățământul corupt, fenomenul de bullying, discrepanțe, inadvertențe, scârțâieli, relaționare mai mult sau mai puțin defectuoasă cu cei de drept sau posibil apropiați și implicați.  Legea junglei, dragi adulți, guvernează subtil tot ce mișcă. Politicul și business-ul, socializarea, succesul în orice domeniu.
Realitatea suburbiei existenței respiră la câțiva kilometri de bula roz pe care o purtăm  ingrați, cu grație trasă pe frunte, astfel încât perspectiva este direct proporțională cu lungimea nasului.
E o realitate care există chiar dacă  o negăm. Cu un limbaj specific.  Abject poate. Murdar cu siguranță. Dureros de realist.
Știți că de multe ori sub zâmbet copiii voștri ascund drame?
Viața nu este roz, dragi adulți! Înainte să arătați cu degetul un copil pentru că a avut curajul să zugrăvească o lume existentă, cu bălți sădite de cei mari, uitați-vă în oglindă. Apoi schimbați canalul de pe telenovele, pe filme americane premiate. Nu fiți ipocriți!
Dacă autoarea despre care vorbesc s-ar fi născut într-o țară mai puțin pudibondă, cu mai puține prejudecăți, probabil că succesul ei ar fi explodat ca un foc de artificii de 4 iulie.
Și mă gândesc ce soartă ar fi avut Stephen King dacă s-ar fi născut în România.  
Închei prin a vă recomanda cu tot sufletul cartea Theodorei Savuli, cel mai tânăr autor SIONO, cu siguranță unul dintre autorii cei mai tineri din țară. Bucurați-vă pentru ea!
Noi am făcut-o. Am pus sigla editurii noastre pe cartea ei,  fiind primii spectatori ai vieții ei literare.
Theo face parte dintr-un procent infim de autori susținuți integral de o editură românească și suntem fericiți că i-am dăruit această șansă, dăruindu-ne la rândul nostru bucuria și ocazia să fim parte din viața și evoluția ei. Este, nu doar excepțional de talentată, dar și organizată și muncitoare, pentru că în spatele cărții ei se ascund  sute de ore de trudă și 80 000 de cuvinte ce curg într-o avalanșă copleșitoare, te prind cu ghearele și te fac prizonier scriiturii.