Azi – 29 decembrie, dragii mei…
ultimele zile din 2015…
Să spunem că fac un chef și vă invit pe toți, fără excepție…
și pregătesc o masă de vis,
cu toate bunătățile.
(gătesc foarte bine – pe cuvânt de zăpadă, că tocmai a nins – nu glumesc nici că a nins, nici cu bucătăria)
Iar voi, ca niște buni prieteni veniți la mine.
Vă pun pe masă tot ce vă doriți,
În pahare la fel, după poftă și gusturi.
Vă povestesc, de vă amețesc,
Vă spun poezii și povești.
(nu-mi cereți bancuri, că uit poanta, dar e Petru cu bancurile lui duminicale.)
Nici să cânt să nu-mi cereți, că mi-e rușine.
(Cânt doar când trec pe lângă câini, ca să nu mă simtă că mi-e frică.)
Vă pun muzică de care doriți și poftiți (dar vă rog frumos să nu cereți manele. Bine?)
Dansăm, râdem… ne simțim perfect.
Iar voi veniți cu toții. Și îmi aduceți un dar. Iar eu, am deja câte o surpriză pentru fiecare dintre voi sub bradul meu oceanic.
Vă primesc pe rând, desfac cadoul și dăruiesc la rândul meu.
Ce anume mi-ai adus?