Locuința mea de vară…
Când te întâlnești cu o scoică frumoasă și ai vrea s-o iei acasă… Dar e deja acasa altcuiva. Te retragi cuminte, înainte să faci rău. Respecți intimitatea și dorința locuitorului. Până la urmă fiecare își face ordine în casa proprie. Virtuală sau reală. E simplu să dorești. Simplu să iei. Simplu să distrugi.
Uneori pierzi. E firesc să înveți și lecția asta. Ca să câștigi, trebuie să accepți capitolul răbdării și al așteptării. Uneori pierzi pentru că interpretezi, alteori pentru că se interpretează. E trist când tragi linie și realizezi că adevărul și impresia se bat cap în cap. Dar e parte din viață.
Înseamnă că așa a fost să fie. Nu sunt adepta teoriei fatalității, însă e înțelept să acceptăm lucrurile așa cum curg. O ușă se închide, tocmai pentru a face loc următorului pas spre ușa următoare. Care e ușa ta. Poate.
O scoică frumoasă are atât de multe povești…
Cât pe ce…
23 Monday Jan 2017
Posted Bucăți de gând, Imagini...
in
Frumoasă… locuință!
O ușă se închide pentru a lăsa loc altor uși (uneori sunt mai multe) să se deschidă.
Uneori nici măcar nu este nevoie să faci alegeri, o poți lua pe oricare dintre ele, căci toate duc către bine și frumos.
Când o ușă se închide, mereu vei putea deschide o altă ușă, o fereastră, un cer, poate chiar un nou univers.
LikeLiked by 3 people
Foarte frumoasă, e drept. Îmi place mult teoria ta, cum că toate ușile duc către bine și frumos. Sigur, privirea înainte, spre ferestre și soare. 🙂
LikeLiked by 1 person
E greu când ni se deschid mai multe uși, iar noi nu știm care e ușa cea mai bună. Apoi, după ce trec anii, ne macină gândul că n-am ales ușa potrivită.
LikeLiked by 3 people
Asta e! Trebuie să ne asumăm alegerile și să avem încredere în noi. Lucrurile se petrec așa cum trebuie să fie. Nu are sens să ne gândim la trecut, pentru că nu ne putem întoarce în tunelul timpului. Mai bine să ne uităm spre viitor, să fim mai înțelepți, având deja acumulate experiențele.
LikeLiked by 1 person
Înţeleaptă poveste ţi-a şoptit scoica. Şi e bine că ai lăsat-o acasă. Chiar dacă e acasă al altcuiva 😉
LikeLiked by 2 people
Așa este. Scoicile sunt înțelepte. Și m-am retras imediat ce mi-am dat seama că sunt pe un teritoriu interzis. Însă tot am fotografiat-o că prea era frumoasă. 🙂
LikeLiked by 1 person
Chestia cu “o scoica frumoasa” mi-a mers direct la cord 😉 Nu stiu daca as lua-o acasa, dar e o placere sa-ntilnesti scoici frumoase, chiar si-n restaurant, nu doar pe plaja 😆
In alta ordine de idei, nu sunt adeptul lui “asa a fost sa fie” si nici a “acceptarii lucrurilor asa cum curg”, tot asa cum nu cred in “cind o usa ti se-nchide, altele ti se deschid”. Asa a fost sa fie pentru ca n-ai facut nimic sa fie altfel sau pentru ca nu ti-a reusit. Iar usile-ti vor fi inchise daca nu vei incerca tu sa le deschizi.
Dupa mine intelept e sa fi implicat si sa nu accepti lucrurile asa cum sunt si nici usi sa ti se deschida. Atita timp cit vei incerca sa schimbi cursul lucrurilor, in favoarea ta, n-are de ce sa-ti para rau, chiar daca nu vei reusi citeodata. Asteptarea si acceptarea le consider a fi nesanatoase. Rabdarea insa e extrem de importanta in a-ti reusi ceea ce intreprinzi. 🙂
Si hai, trezirea ca e deja 4:30 si te vei plinge ca-i ziua prea scurta 😆
LikeLiked by 2 people
Asta am susținut și eu, că nu sunt adepta fatalității, însă uneori cramponându-te de lucruri care nu merită, pierzi poate oportunități. Sigur că trebuie să lupți, să îți urmezi țelurile, dar trebuie să ai și înțelepciunea să renunți uneori.
Trezirea la 4:30? Bună glumă! 😀
LikeLike
http://www.eternels-eclairs.fr/Poeme-Victor-Hugo-Ecoutez-Je-suis-Jean
LikeLike
Mi-ai face o plăcere deosebită dacă te-ai referi/concentra la ceea ce eu scriu. Tot ce e în jurul nostru, toate trăirile noastre, oamenii pe care îi întâlnim sunt cadouri. Da, poate uneori nu e roz, dar așa învățăm, așa ne formăm fiecare.
LikeLike
Niceeee
LikeLiked by 1 person
Thank you!
LikeLiked by 1 person
Eu as vrea sa iau acasa scoici la vremea refluxului, ca sa le astampar setea. Sa le vezi, se ingroapa cum pot in nisipul ud, sau locuitorii lor le cara in spate pana la vreun ochi de apa, stau adunate in gramezi multicolore sa nu piarda umezeala sub puterea soarelui… si asteapta cu credinta ca marea se va intoarce. De fiecare data.
LikeLiked by 1 person
Mă atrage fantastic lumea ta. Pare un tărâm de poveste, așa, filtrat de ochii și scrisul tău.
LikeLiked by 1 person
Varianta lui:
Am găsit pe plajă o scoică, am vrut s-o luăm, dar iubita mea s-a înduioșat pentru că era deja locuită, și a lăsat-o acolo.
🙂
LikeLiked by 1 person
Ceva de genul. 😀 Sunt convinsă că el-ul meu a gândit literă cu literă, punct și virgulă ca tine. 😀
LikeLike
” Nicaieri nu-i ca acasa ” ! 🙂
La Multi Ani de Ziua UNIRII !!! 🙂 ❤ 🙂
Aliosa 🙂
LikeLiked by 1 person
Așa este. Acasă e cuibul nostru. La mulți ani, Alioșa!
LikeLike