Dragă blogule, că tot ai tu menirea de jurnal, trebuie să îți spun că nu pricep ce se întâmplă cu mine. Sunt eu ocupată, dar nu mai tare decât înainte, însă parcă nu-mi găsesc drumul spre tine. Culmea e că mi-e dor și am un sentiment de vinovăție, dar nu mă pot aduna. Scriu, e drept, la roman, pe care tare mult doresc să îl termin până la vară, să fie cadou părinților mei. E mult mai greu decât la „Pași”, dar nu îți spun de ce, pentru că vreau să te surprind, deși recunusc că am mai scăpat ici și colo câte un cuvințel și am o mare mâncărime de limbă să pun niște fragmente, aici la tine, să iau pulsul.
„Pași” sunt bine, sănătoși. Ieri mi-a arătat Corina Ozon o poză simpatică în care Benjamin, motanul ei frumos își căuta o carte și am zărit și cartea noastră pe raft.
Azi am primit primăvara de la Mirela. Poza cu ghioceii e de la ea și vine tocmai de la Zalău. Tot azi George din Montreal a simțit nevoia să ia legătura cu mine să-mi spună că i-a plăcut cartea. „Pași” fac drum, fac cărare pentru prieteni noi.
O fază ciudată, după părerea mea, s-a petrecut și am avut următoarea izbucnire pe fb:
Serios? Se mai șochează cineva citind scene erotice? Aseară m-a sunat prietena mea să-mi spună că s-a întâlnit cu Y, o tipă faină pe care o știu de mulți ani, foarte cunoscută în comunitatea noastră românească care, cum a văzut-o i-a spus cu zâmbet conspirativ: „Am citit Cartea! Ai văzut cum a scris Em SCENELE???” M-a amuzat articolul hotărât de la carte, parcă aș fi scris un roman interzis, un soi de „Amantul doamnei Chatterley” versiunea secolului XXI. Comunitatea românească este exact ca un sat în care toată lumea cunoaște pe toată lumea și fiecare știe sau crede că știe tot.
Prietena mea, subiectivă până la stele, îmi iubește scriitura și i s-a părut ciudată reacția. Adică…
E drept că și în școală erau elevi care, studiindu-l pe Rebreanu, rețineau doar scena erotică, petrecută pe cuptor între Ana și Ion. Departe de mine gândul de a mă compara cu Rebreanu sau D. H. Lawrence. N-aș îndrăzni. Dar așa, ca exemple…
Erotismul e frumos, este firescul omului. Să nu suferim gratuit de pudibonderie. Zic.
În rest pe aici e o iarnă uscată, dar cică se mai moaie vremea. Sfârșit de februarie.
Felicitări și îți doresc să ai mult spor, ca să împaci scrisul la carte cu cel de pe blog!
LikeLike
Sper să reușesc, Petru. Tu ești un exemplu. Îmi place foarte tare cum te gospodărești. Se vede că ești o persoană foarte organizată.
LikeLike
Diaspora. Eu nu prea vorbesc cu mulți, probabil ma cred foarte increzut și nici nu prea cunosc ca atare multă lume decat din vedere. Dar ai dreptate ei stiu foarte multe despre mine, unele nu le stiu nici eu!
M -ai facut curios cu romanul tau Pasi, unde se gaseste?
LikeLiked by 2 people
Da, lumea și gura ei. Nu cred că voi înțelege vreodată nevoia altora de-a ști ce se petrece în viețile altora. 🙂
Romanul se găsește la multe librării din țară, de asemenea pe multe site-uri că sunt și librării online. Îți dau site-ul editurii, probabil că e mai simplu. Depinde și în ce țară ești. Eu sunt în Canada, dar ceva mă face să cred că tu ești ceva mai aproape de țară. Poate mă înșel.
http://www.librariaeikon.ro/index.php?id_product=502&controller=product
LikeLiked by 1 person
Germania.
LikeLiked by 1 person
Deci am presupus bine. 🙂 Atunci cea mai bună variantă e cea pe care ți-am dat-o: editura.
LikeLike
Frumoasă scrisoare! Blogul e răbdător, te aşteaptă, nu se supără niciodată pe tine! 😉
Eu vă doresc spor la scris şi abia aştept să văd despre ce surpriză e vorba! 😉
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc, Potecuță! Tu ești un om atât de special… Mulțumesc pentru urări, e la singular cartea de care vorbesc. 🙂 Și e o surpriză tare ardelenească.
LikeLike
Ooooo, asa da veste! E mare, mare nerăbdarea!
Ţin pumnii!
Îţi mulţumesc din suflet, draga mea!
LikeLiked by 1 person
Nu știu alții cum sunt, dar eu am răbdare să aștept. Știu că atunci când vei avea timp, vei mai trece pe aici, să ne lași câte un gând frumos, așa cum ai făcut și acum.
Îți doresc să ai spor în tot ceea ce faci!
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc, Mugur! Blogul e casa mea și voi trece. Bănuiesc că avem toți etape cu suișuri și coborâșuri. 🙂
Spor și ție și zile frumoase! 🙂
LikeLiked by 1 person
Felicitări pentru această reușită magnifică! Mi se pare ceva fascinant să scrii o carte, e visul meu de mică. Dar bineînțeles că nu o să îl pun în aplicare :))
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc mult. Ar trebui să îți pui în aplicare visul. Din moment ce ai visat asta, sunt convinsă că ai și condei.
LikeLike
LikeLike
Felicitări, din nou și mult succes în tot ceea ce faci, Em! 😊
Citisem pe fb. părerea despre “acele fragmente” și sunt sigură că asta nu ți-a influențat deloc felul în care scrii și alegi să te exprimi pentru că ar fi păcat.
LikeLiked by 1 person
Când scriu nu mă gândesc la nimeni. Mă irită anumite consecințe, ca să spun așa. Dar uite, o să redau aici un comentariu de pe fb care mi s-a părut extrem de pertinent și real:
Viorika Aresteanu: „ SCENELE sunt minunat scrise, cu delicatețe și gingășie și cu o senzualitate echilibrată. Intimitatea e o expresie a sufletului, absolut necesara unui cuplu si realismului unei carti. Reactia lui Y e mai mult un fel de voyerism birfitor. Nu e grav. Margaret Atwood a spus ca orice scriitor de fictiune va pierde prieteni sau rude. ”
LikeLiked by 1 person
Are dreptate. 😊
LikeLiked by 1 person
Așa am simțit și eu. Doamna e scriitoare, semnează Vera Oren.
LikeLiked by 1 person