66624532_2204618439655891_7752801416825012224_n

Nu știu ce m-a apucat azi. Am pus mâna pe tastatură și m-am apucat să mitraliez poze și impresii despre Pași. O parte. O mică parte. Nu știu de ce am făcut asta. Nu mă pricep la reclame și nu știu să mă vând.
Poate m-am simțit neglijată. (Deși la ora asta eu sunt cea care neglijez la superlativ). Ori dimpotrivă extrem de curajoasă. Ori sătulă de atâta politic. Oricum pe FB erau postările ca mămăliga cu brânză: Gaudeamus, poze de la votare, Gaudeamus, poze de la votare și tot așa.
În fine, mi-am făcut de cap și am pus ce mi-a venit la mână, e drept că o mică parte din abundența minunată primită, așa că am nedreptățit pe cei pe care nu i-am pus. Și dacă tot am comis-o, măcar să mă înșir și pe aici.

Image may contain: phone

Când ai grijă de litere e ca și cum ai așeza în pământ semințe mici. Înfloresc înțelept atunci când ai nevoie. Posibil să mă fi stimulat și versurile primite de la Ionel Anghel, poet român din Toronto care citește Pași.
„M-am apucat de citit dimineață, după ce am condus-o pe soție la GO train. Nu îmi place să îndoi pagini sau să memorez numărul paginii, celelalte semne de carte sunt in alte cărți începute… cam asta e scuza mea de nu lăsa Pașii, de a mă opri din citit. Dar a trebuit… mi s-a făcut rău, serios, pe bune! Am uitat să mănânc și să îmi iau pastilele… sunt diabetic. Acum sunt ok, iau o pauza să merg la vot și voi continua.
PS. Simt că am scris deja cartea asta în mintea și inima mea, sunt curios cum se termină povestea voastră.
PS2. Să-i spui lui Alex să nu mai fumeze in cabina track-ului…e interzis în Canada! 😁
O zi bună! A mea este!”

Dacă începi să trăiești,
nu îți crește aripi prea mari
și zboară la umbră, departe de lumină.
Altfel, te vor durea ochii, îți vor lăcrima
și îți vor uda aripile.
Cei din jurul tău vor constata cu regret
că te-ai ars zburând prea aproape de sufletul tău,
Și nu vor ști că te-ai înecat în propriile lacrimi.

„Am ajuns la 75-80% din Pași. Din păcate încep tura de zi așa că până marți nu mai pot… păși. Aseară după ce am pus jos cartea, „mi-au venit” câteva gânduri pentru Nicole și Alex”
„Când am început să citesc, să intru în atmosfera romanului ceva tot făcea click în mintea mea. M-am dumirit după ce am schimbat muzica din background de pe YouTube pe cd player… Dacă se face vreun film după Pași coloana sonoră trebuie sa fie albumul Călător prin vis al formației Vox Maris din Chicago!”

Anul trecut, dar fix anul trecut am primit vestea că Pași au ajuns în California.

Image may contain: tree, plant, outdoor, nature and text

„Pași” în Italia, Spania, Germania, Anglia, Franța, Belgia și nu  numai. Au ajuns și în Kuwait.  Recenzii, păreri, impresii, fotografii. Și cuvinte ce vin la pachet cu inimi. Câtă bucurie aduce o carte! Căci la început a fost cuvântul.

Image may contain: text

În Canada… ei bine. A fost povestea frunzei de arțar.
S-au petrecut evenimente de carte – lansare la Torofest, prezentare în Kitchener, organizată de Paulina, președinta ARTA. Am avut bucuria de a-l avea cu mine pe Vianu, criticul romanului pe care l-am cunoscut în Toronto, la mai bine de jumătate de an după ce el prezentase cartea prin țară. Am întâlnit minuni de oameni: Geta, o bucurie de om, care a venit special din London (On) să ne îmbrățișăm.

Image may contain: table and indoor

Image may contain: screen

Simona a muncit enorm, intens și foarte frumos. Mi-a făcut o surpriză de proporții. realizând un traseu fotografic al Pașilor. Minune. Imagine și text.
Și impresii, impresii și inimi. Omul e întâi sentiment. Apoi cuvânt. Și abia apoi om, adică zâmbet ori lacrimă.

Image may contain: people sitting

No photo description available.

Image may contain: text

România e a dorului și a limbii române… cum să nu vină inimi tricolore? Cum să nu călătorească spre mine, sfidând oceanul și miile de kilometri? Doar „Pași” prin definiție fac… pași. 

Image may contain: 1 person

Fiecare literă rodește, apoi se întoarce la tine de-a dura. Literele sunt cei mai credincioși prieteni ai omului.
Zilele acestea plănuiam să fiu la Gaudeamus, promisesem unor oameni, așa cum promisesem că în vara asta public „Ana”. Doar că uneori planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg și viața aranjează altfel lucrurile.

Image may contain: 1 person, smiling, text

Image may contain: text

Când publici o carte, trimiți în lume propoziții. În spatele lor stau îmbrățișările tale, de aceea vin spre tine alte îmbrățișări și alte gânduri. La fel ca atunci când zâmbești și zâmbetul se întoarce oglindă.

Image may contain: text
Scrisul nu e mare lucru. E praf de stele personal. Și, ca tot ce e personal, poate să placă sau nu. Poate fi iubit ori dimpotrivă antipatizat. E definiția ta personală.
Dar cerne suflete și te trezești că ai aproape oameni cu majuscule, purtând același punct pe j ca tine. Ești într-o țară mică populată cu oameni aidoma ție.

Image may contain: text

Azi a fost pentru mine o zi atipică. O zi a votului. Pe FB au circulat poze cu „am votat” și cărți. Le-am bifat pe amândouă. De mâine nu mai votez și nici nu mai fac reclamă. Oricum nu mă știu. Azi am avut un impuls. Pentru că până la urmă FB e o tarabă uriașă unde lumea vinde și cumpără: de la cărți, la simpatii politice, saltele ori dulcețuri românești și… sentimente ori iluzii. E un talcioc mare. Știți jocul show and tell? Aici suntem și cartea asta o jucăm. 
Sayonara!

Image may contain: text

Image may contain: outdoor and water
No photo description available.

No photo description available.

Image may contain: text

No photo description available.