O prietenă, văzându-l pe Andrei cum șorecăie pe la mine pe blog și pe pagina de FB (de fapt, ca să fim cinstiți și să respectăm adevărul, a tras o tură, o singură dată) a zis că vrea să-l traducă în franceză. Am zâmbit și firește că am fost de acord cu propunerea ei foarte drăguță și educativă. Acum câteva zile mi-a trimis traducerea și e așa de drăgălașă combinația de texte. O singură problemă a avut. Cu numele personajelor. Păi cum să zici Mâța-Câța și Miorlănel în limba lui Baudelaire? Zici și tu Grisette și Minou. Păi nu? Ca să și rimeze.
Eu vă pun o bucățică de Andrei cel somnoros, deși sunt departe tare de publicare, pentru că vreau să il desenez eu și e tare aventuros dumnealui, iar cu timpul știți…
E vorba oricum de șoricei și, unde sunt șoricei sunt și pisici. Aici e și un câine. Cum cine? Yogi Doggy, firește. E și o varză care dă putere șoricelului, doi gândăcei, o furnică, o vrăbiuță, un fluture ca o mireasă de frumos, dar ticălosss…

Despre SIONO nu vă mai zic, pentru că am senzația că vă plictisesc. Deși nume faine sunt în cuptor la copt. Dar, toate la timpul lor.

Acum o prezint pe Mâța-Câța, alias Grisette, în conflict deschis cu Yogi. Frate, ce afurisită!
– Yogi, mă cam plictisești.
Ce îmi spui sunt doar povești.
Sunt deșteaptă, grațioasă…
Eu sunt o valoare-n casă.
Sunt iubită, mângâiată…
Și teroare în Poiată.
Printre mii de șoricei.
Oho-ho și vai de ei
Când pornesc la vânătoare!
De-i ochesc… nicio scăpare.
Nu-nțelegi tu ce onoare
E să scapi de rozătoare.
Nu ai minte niciun pic…
Recunosc. Ești mai voinic.
Ce folos? De mă gândesc
Când ușor eu te prostesc.
Eu mă plimb pe unde vreau
Nu ca tine. Pa și Miau!

Am poftă de-un șoricel
O să mă grăbesc nițel
Să prind unul, poate doi
Să-i servesc și pe pisoi.
Miaauuu!

***

– Yogi, tu m’ennuies un peu.

Ce que tu me racontes, ce ne sont que des histoires.

Je suis intelligente, gracieuse… 

Je suis une valeur pour la maison. 

Je suis aimée, réconfortée et la terreur de l’étable. 

Pour des milliers de souris.

Ouah et malheur à elles quand je vais à la chasse !

Si je les vois, il n’y a pas d’échappatoire.

Tu ne comprends pas quel honneur

De se débarrasser des rongeurs.

Ça ne te dérange pas du tout…

Je l’admets. Tu es plus fort. 

À quoi bon? Pourquoi est-ce que je pense

Quand je te trompe légèrement.

Je marche où je veux,

Pas comme toi. Au revoir et miaou ! 

J’ai envie d’une souris. 

Je vais me dépêcher un peu. 

J’en attraperai une, peut-être deux.

En donner aussi aux chatons. 

Miaou !