Singură într-un bar în nicăieri. Sătulă. Seacă. Pustie.
***
M-am urcat la volan și am plecat fără să mă uit în urmă. Condusul mă liniștește. Vibrația muzicii, șoseaua întinsă, liniile clare și precise îmi dau senzația unei iluzorii libertăți. Gândurile se așază aliniate soldățește cu fiecare kilometru lăsat în urmă. Calc accelerația. Mă unduiesc la volan și fredonez, chiar dacă nu am voce. De multe ori plâng și țip. Aici mă liniștesc. Aici mă regenerez. Mașina e prelungirea mea. O înțeleg, mă ascultă.
Nu știu câți kilometri am mers, când acul rezervorului a început să se încline către zero.
Văd o benzinărie la marginea drumului. Opresc să pun benzină. Realizez că-mi trebuie ceva. Mi-e foame, ori sete… Intru în barul din vecinătate. Mă văd în ușa glisantă. Oops! Ținuta mea atrage atenția. Am o rochie neagră dintr-o mătase ușor satinată, care se termină într-un cloș, gen sirenă. Pantofi cu tocuri foarte înalte, mănuși lungi, asortate cu rochia și un colier de catifea cu un diamant mic. Port o pălărie cu boruri largi, care mă ascunde parțial de eventualii ochi curioși. Deși… cu cine aș putea să mă întâlnesc aici?
Sunt norocoasă. Nu e nici un mușteriu, iar barul e rezonabil ca aspect. Ușor întunecos, cu lambriuri impregnate cu iz de vin și whisky. Pe fiecare masă e câte o lampă cu abajur, iar în surdină se aude B.B. King – The thrill is gone, la tonomat. Barmanul, un tip de vreo 60 de ani, un fost rocker probabil, cu un cercel în ureche și o coadă soioasă, încărunțită, mă măsoară cu privirea. Este evident șocat de apariția mea insolită, pentru că uită să fie politicos. Cască ochii fără să întrebe nimic. Mă așez la bar și cer un pahar de vin roșu. Îmi pune în față meniul. Nu-mi pasă. Îi spun să aleagă el. Îl văd cum toarnă într-un pahar de cristal Shiraz. Whatever… Îl pune cu grijă în fața mea pe tejgheaua lucioasă, cu urme vagi de pahare. Atmosfera, ușor cețoasă, e accentuată de lampa de plafon, care luminează galben și obosit lemnul și barmanul și mesele și farfuriile cu fistic și arahide, așezate ici colo. Îmi iau paharul și încep să sorb absentă… arta sunetului mă domină. Nu mai există nimeni decât eu, regele bluesului și vinul, care e ceea ce-mi trebuie pe moment. Închid ochii și mă mișc ușor. Mă relaxez. Sorb din vin. Mi-e sete și îmi place.
În bar intră un tip atletic, obișnuit al locului, cu siguranță. Îi văd cu coada ochiului cămașa șifonată, blugii uzați, culorile șterse. Îmi plăcea singurătatea asta din colț de nicăieri. Prezența lui mă indispune și-mi devine brusc antipatic. N-am chef să împart muzica, barul, singurătatea mea cu el.
Cere o bere și se așază aproape de mine. Îmi face prietenos semn cu berea. Ce au bărbații ăștia? Probabil că-și imaginează că sunt o centuristă de lux.
Fac o ușoară grimasă, care ar putea fi interpretată drept zâmbet și întorc capul. Mă concentrez la vin și muzică. Însă observ cum schimbă priviri și gesturi cu barmanul. Solidaritatea masculină…
Îi simt din când în când privirea și înțeleg din câteva vorbe, schimbate monosilabic cu barmanul, că e șofer. Văd prin geam camionul lui parcat lângă maşina mea, iar grila mare, cromată, străluceşte vag în soarele de seară. Barmanul lustruiește dozatoarele din spatele tejghelei.
Aproape am terminat vinul, când îmi aduce un alt pahar. Ridic privirea mirată. Barmanul rânjește, ridică din umeri și-mi face semn din ochi către bărbatul care bea bere. Din partea lui. Azi n-am chef să fiu prietenoasă. Nu-l primesc. Îl împing către el cu degetul și-mi întorc fața în direcția cealaltă. Însă mă surprinde. Nu acceptă refuzul meu și-mi împinge paharul înapoi. I-l împing la loc. Ripostează. Ne jucăm așa, un du-te vino cu paharul. Îl iau în mână cu intenția să i-l arunc în față, dar renunț în ultimul moment. Ceva din privirea lui mă oprește. Are ochii căprui, greu de citit. Iau o sorbitură, fără să mulțumesc. Bem amândoi în tăcere. Ciudat, dar îmi place liniștea. B.B. King și alcoolul mă relaxează. Respir ușurată. Zâmbesc ușor. Plătesc și plec. Îmi iau mașina și mușc nervos din șosea. Dau drumul la radio. Din boxe, Amy MacDonald începe să cânte:
“And the boys chase the girls with the curls in their hair
And the shy tormented youth sit way over there
And the songs get louder each one better than before…”
Ascult cu un zâmbet vag pe buze, apoi tresar când oglinda retrovizoare se umple cu o grilă cromată, care strălucește vag în soarele de seară…
Pingback: Paşi (1) | Texte pe față
Frumoasă această poveste despre doi, în variantele sale, feminină și masculină. Nu știu cum ați făcut sincronizarea, dar v-a ieșit fain.
LikeLiked by 1 person
Mă bucur tare mult că ți-a plăcut. 🙂
La mulți ani de Florii, Mugur!
LikeLike
Mulțumesc!
Vezi că, așa cum i-am spus lui Axel, aștept continuarea.
LikeLiked by 1 person
Cred că va veni. 🙂
Că… tot pe drum, pe drum, pe drum? 😀
LikeLike
neaparat continuarea stimabililor 🙂
LikeLiked by 1 person
Mulțumiri pentru dorința ta! 🙂
LikeLike
Vinul o fi fost cu foarte puțin alcool, ca să nu avem probleme cu fiola polițistului. 🙂
LikeLiked by 2 people
Mulțumesc pentru grijă. 🙂
Cred că am fost norocoasă, de data asta. Sper că ai intrat și pe link. 🙂
LikeLiked by 1 person
Chiar acum am sosit de acolo. S-a meritat pe deplin! 🙂
LikeLiked by 1 person
Buna Em !
Citind prima fraza, inima mi-a inghetat,
gandul mi-a zburat spre tine,
sincer si ingrijorat ,
de spusele tale :
” Singura intr-un bar in nicaieri .Satula .Seaca .Pustie . ” 😦 😦 😦
Ce putin 4 ” DE CE ” mi-au trecut urgent prin MINTE 🙂
dar rapid m-am redresat ,
gasind ca e vorba de-o POVESTE ,
foarte buna 🙂 sincer, de lecturat ! 🙂
Ti-am mai spus-o si-o repet :
– Pe cand CARTEA ce merita a fi scoasa de sub tipar ??? 🙂 🙂 🙂
Felicitari pentru POVESTE
si cum azi ROMANIA e in sarbatoare,
primeste virtual din partea mea o FLOARE ,
de FLORII, frumoasa FLOARE !!! 🙂 🙂 🙂
Cu stima, drag si prietenie virtuala,
Aliosa 🙂 ❤ 🙂
LikeLiked by 1 person
Super bucuroasă, Alioșa că ai citit și ți-a plăcut. Urările de carte, Doamne ajută! 🙂
Azi e despre flori, așa că flori să fim cu toții în suflet, culoare și zâmbet!
O săptămână minunată! 🙂
LikeLike
Fie ca Sarbatorile PASCALE,
sa-ti faca trupul sa vibreze,
sufletul sa ti-l inobileze,
inima sa ti-o motiveze
iar CANGURITA cu PUIUTUL ei,
de PASTI sa te viziteze ! 🙂
O Saptamana Binecuvantata ! 🙂
Aliosa 🙂
LikeLiked by 1 person
Simpatică urare. 🙂
Mulțumesc mult, Alioșa!
Sărbători binecuvântate cu liniște și bucurie, îți doresc! 🙂
LikeLike
Ma bucur ca ti-a placut urarea mea ! 🙂
Multumesc mult si eu pentru urarea ta ! 🙂
Sarbatori PASCALE binecuvantate si tie ,Em.! 🙂
Paste Fericit ! 🙂
Aliosa 🙂
LikeLiked by 1 person
Pentru câteva momente m-ai făcut
LikeLiked by 1 person
Să fiu acolo, cu tine, ascunzându-mi privirea sub pălărie. Parcă am simțit si gustul vinului. Iar varianta lui mi-a făcut inima să o ia la trap când urmărea mașina cu campionul. Nu știu ce ai făcut, dar mi-ai făcut ziua frumoasă 🙂
LikeLiked by 1 person
Tu mi-ai făcut ziua frumoasă cu vorbele tale și cu faptul că ai stat cu mine, lângă mine. 🙂
LikeLike
Am recitit articolele de 4 ori astăzi si am avut aceeași senzație ca prima oară! Noapte bună sau… zi faina (nu știu ce este acum la tine, presupun ca dacă aici e aproape miezul nopții, acolo nu i) :))
LikeLiked by 1 person
Sunt întârziată cu șapte ore. 😀
E după-masa la mine. Dacă ai ști ce mă bucură cuvintele tale! 🙂
LikeLike
Mă bucur 🙂
LikeLiked by 1 person
Wow, ce mult mi-a plăcuuut, amândoi ați scris super. Îmi place cum ați conturat din două perpective o poveste. Aștept continuarea, dacă aveți în plan!!
LikeLiked by 1 person
Stai pe aproape și… vedem. 🙂
Mulțumiri și pupic pentru apreciere!
LikeLiked by 1 person
Bineînţeles că am citit pe acordurile chitării lui B.B. KING, melodie pe care nu o mai ascultasem, reuşind să percep atmosfera unui asfinţit din Vestul Sălbatic. Frumos v-a ieşit povestea în doi… Florii minunate, Em! 🙂
LikeLiked by 1 person
E magic, nu? La muzică mă refer. 🙂
Îmi place cum ai etichetat: atmosfera unui asfințit din Vestul Sălbatic. 🙂
Rămâi cu noi, povestea continuă. 🙂
Florii cu soare și ție! :*
LikeLike
🙂 🙂 🙂 Sunteti doi copilasi simpatici si jucausi,care va jucati împletind povesti din cuvinte si fraze intercalate,precum caramizile ce alcatuiesc zidaria unei case.Frumos stiti sa …construiti ! Sa aveti în continuare mult spor si succes în munca de constructori de posvesti ! 🙂
LikeLiked by 1 person
Să fie precum spui, Iosif! Mulțumiri! 🙂
LikeLike
Minunat concept,in doi! Sa fii iubita 🙂
LikeLiked by 1 person
Mulțumesc mult, Ane!
Mă bucur tare mult că-ți place. ❤
LikeLike
unde-i benzinaria aia… ?? ca vreau sa trec din cand in cand… poate cine stie… am ocazia unei clipe de liniste…
LikeLiked by 1 person
E undeva în… nicăieri. Loc uitat de lume. Îți apare în cale când ai nevoie și aproape se termină benzina din rezervor. 🙂
LikeLike
aha…
adesea trec pe acolo…
LikeLiked by 1 person
🙂
LikeLike
Am ramas cu respiratia taiata. E o mare acumulare de feromoni in aer
LikeLiked by 1 person
Primăvara e de vină.
Sau nu? 😀
Dar dacă ai rămas cu respirația tăiată, e bine. 🙂
LikeLike
Tu esti divina!
LikeLiked by 1 person
:))))))
LikeLike
Mi-a placut , astept cu nerabdare continuarea!
O noapte binecuvantata !
LikeLiked by 1 person
Noapte frumoasă, Ileana!
Și mulțumesc! 🙂
LikeLiked by 1 person
Da, tare… 🙂
LikeLiked by 1 person
O să fie o continuare, care se va derula la fel, pe ambele bloguri. Mulțumiri! 🙂
LikeLike
M-am simţit martorul acestei poveşti şi pentru că m-am simțit atât de bine, vreau şi eu o continuare. Vă felicit!
LikeLiked by 1 person
Am simțit eu că erai lângă mine.:)
Mulțumiri! ❤
LikeLiked by 1 person
Interesant duet. Originala ideea de colaborare. Merita o continuare!
LikeLiked by 1 person
Mulțumeeeesc! Așteptam să apari. 🙂
Te pup!
LikeLiked by 1 person
Apar mai greu. Zile leneșe de vacanta. Dar la tine, apar chiar daca cu intarziere. Pup!
LikeLiked by 1 person
Bucură-te de vacanță!
Sărbători frumoase !
Te pup!
LikeLiked by 1 person
Incerc, merci! Sarbatori calme si tie! Te pup
LikeLiked by 1 person
Don’t drink and drive ! 🙂
LikeLiked by 1 person
😀 Promit! 😀
LikeLike
I do that 🙂
LikeLike
Em, am văzut “filmul” , scenariul – Em Sava , rolul principal – Em Sava …ecranizare 😀?
Sunt un bun regizor…
Rând pe rând, imaginile s-au derulat în film. Am avut imaginea unei femei elegante (cred că avem aceleași standarde privind eleganța 😊) , trecând cu nonșalanța omului plictisit…obosit.
Impresionat! Em, ai scris scenariul unui film !
Rar am citit ceva asemănător!
Mâine e ultima zi în țară, plec spre Barcelona miercuri dimineață, e posibil să nu mai am timp sa te “văd ” câteva zile, dar voi recupera!
Zi faină și sărbători minunate! 😊 ❤
LikeLiked by 1 person
Draga mea, intră și pe link. 🙂
Sunt pași… în doi. 🙂
Mulțumesc mult pentru aprecieri și, când ai tu vreme, te aștept.
Sărbători frumoase, cu pace în suflet și culoare! Drum bun! ❤
LikeLiked by 1 person
Promit, când ma întorc! 😊
LikeLiked by 1 person
🙂 ❤
LikeLiked by 1 person
Ce-as citi o carte care incepe asa.
LikeLiked by 1 person
E primul pas. Urmează alții. 🙂
Sper că ai observat că sunt pași în doi. Adică link-ul din text merge la cealaltă jumătate a poveștii. 🙂
LikeLike
Mi se intampla foarte des sa nu ma uit la instructiuni, ca le stiu eu mai bine pe toate. Asa am facut si acum, cand am presupus ca cele doua linkuri sunt de fapt catre articole scrise de tine, articole pe care le-am cam citit. Asa ca, m-am enervat si eu de firul naratiunii, de faptul ca s-a terminat povestea pe drumuri… Cand am revenit, am vazut foarte multe comentarii. Lumea se imbulzea sa intrebe ce s-a intamplat, unul dintre cei de aici se impingea si striga: ‘Mno, l-ai vazut si pe asta cu camionul? Nu crezi ca in scurt timp se dezvolta povestea?’ Eu, ca om linistit l-am tras de maneca si l-am rugat sa se calmeze. Sunt doar doua masini, in trafic, fiecare il linistea lui se deplaseaza inspre inainte.
Am ajuns la un sens giratoriu, pe care nu il accesasem. Surpriza! Nu era S nici S, ci, fara sa stiu cum, m-am trrezit in cabina camionetei, impins cu spatele in scaun, tacand de frica sa nu ma vada soferul. Initial am crezut ca mi-o ia mintea din loc, dar nu depasise in viteza cabina in care ma deplasam spre inaintele lor.
Si-am cugetat. MI-a venit o idee. Sa scriu si eu Capitolul 1 al aceleiasi povesti. Doar ca, eu sunt barmanul. 🙂
LikeLiked by 2 people
Ești funny! Am râs!
Stai în zonă să vezi unde mă duc roțile. 🙂
Barmanul e de mult istorie. 😀
LikeLike
Barmanul vede multe povesti, sau le atinge inceputurile… La el in racoarea zilei se scriu ciornele…
LikeLike
Eu cred că barmanul ăsta nu avea talent literar și era super obosit de clienți. Abia aștepta să iasă la pensie. 😀 😀 😀
LikeLike
Normal. Se plictisea sa tot urmareasca stangacia unor baieti care se credeau mari iubitori. Tu stii ca si-a luat o rulota si o masina de scris? E tare pus pe scris. Lasa ca o sa vezi 🙂
LikeLike
🙂 întotdeauna scrierea ta la persoana întâi are un miez profund care mă uimește și, puțin, mă tulbură…
LikeLiked by 1 person
Îți mulțumesc mult. 🙂
LikeLiked by 1 person
nu ai pentru ce! 😉 doar muzica, uneori, anumite piese, mai scot starea asta din mine. și-am vrut să știi și să mulțumesc.
LikeLiked by 1 person
Venind de la tine… nu știu cum să-ți spun, dar mi-ai cam făcut ziua frumoasă. 🙂
LikeLike
venind de la mine, de ce? 🙂
LikeLiked by 1 person
Pentru că. 🙂 Pentru că poezie, pentru că proză, penru că. ❤
Știu că nu-ți plac complimentele și mă chinui înfiorător să nu pun punctul pe i. Dar cum scrii tu…
LikeLike
apoi, dragule, eu scriu cu stiloul. ca noi toți. 🙂 – asta era gluma.
mulțumesc. :*
LikeLiked by 1 person
Pingback: Pași – 2 | Sweet & Salty
Frumoasa colaborare! Sa va fie de bine si la cat mai multe articole… sincronizate! 🙂
Hristos a Inviat!
LikeLiked by 1 person
Adevărat a înviat!
Așa să fie, precum spui. 🙂
LikeLiked by 1 person
😘😍
LikeLike
LikeLike
Pingback: Pași (3) | Sweet & Salty
Pingback: Pași (4) | Sweet & Salty
Pingback: Pași (5) | Sweet & Salty
Pingback: Pași (6) | Sweet & Salty
Excepțional tandem al vieții! Abia aştept continuarea ,,7,, şi ,,7,, !
Sunteți atâta de frumoşi!
Sweet, să ai o duminică plină de linişte!
LikeLiked by 1 person
Mulțumim mult!
O săptămână cu bucurie! 🙂
LikeLiked by 1 person
Pingback: Pași (7) | Sweet & Salty