• About

Sweet & Salty

Sweet & Salty

Author Archives: sweet & salty

Prietenul la nevoie se cunoaște

23 Wednesday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Concurs, Geografie subiectivă...

≈ 9 Comments

3104712-cartoon-car-with-a-man-driver-and-passenger-a-woman[1]

Ca tot omul așezat la casa lui mai dau de greu. Și atunci apelez la nașu’ Gicu, om trecut prin viață și mare gospodar:
-Nașule, am o mare problemă, tare-s necăjit, oare mă poți ajuta?
-Spune finule, sunt numai urechi, care-i necazul?
-Știi cum se zice că e bine să ai o femeie hot si o mașina cool. Ei bine, mulți pot spune despre mine că sunt norocos, tu știi că le am pe amândouă. Până aici totul-i bine și frumos…
Ieri mergeam cu nevastă-mea la plimbare cu mașina, să ne mai destindem și noi. La un moment dat o apucă pe femeia mea toate căldurile și zice:
„Fane, fă ceva că nu mai pot!” Eu, încerc să o răcoresc și… sufletu’. Nu merge si gata! Îmi zic „cred că m-a lăsat gazul în instalație”. În fine, am ajuns acasă. Nevastă mea, care de obicei e foarte înțelegătoare, tu știi, roșie ca focul de data asta, îmi zice:
“Fane, ești bărbat, faci ce știi! Nu mă interesează cum, cât, sau unde, dar trebuie să rezolvi problema urgent!”
Așa că am venit să te întreb.
Deci, ce zici? Știi vreo șmecherie să mă ajuți, sau trebuie s-o duc la service?
-Finule, tu știi ca niciodată nu te-am lăsat la greu. Prietenul la nevoie se cunoaște, nuuu? D-apăi nașu’? Da’ nu prea pricep. Care-i baiul? Ce călduri? Ce gaz? Ce instalație? Ce să duci la service?
-Ce nu-i clar? Nevasta mea, arată ea trăsnet, dar cum să-ți spun? E la vârsta aia când o iau valurile. De căldură. Bufeuri, sau cum le zice… Afară e zăpușeală și fix acum răcire aer condiționat la mașină… ioc. S-a potrivit sa se strice.
-Aaa!!! Păi de ce nu zici așa? Am soluția pentru tine și va fi și la un preț bun. Anul trecut eram cu nașă-ta în mașină. Veneam de la mătușă-ta din deal. Tu știi ce nas are nașă-ta? Parcă-i câine polițist. Imediat a început să strige:
„A!!! Miros aer condiționat!!!”incarcare-freon-300x200
„Cum miroși aer condiționat?
am întrebat-o. Avea ea dreptate, că-n mașină era saună și miros neplăcut. Da’, ce? Trebuia musai să-i dau și mai mult nas, să fiu de acord cu ce zice? Ea, deșteapta pământului (că trebuia să fie președinte) cu gura mare:
„Buba e instalația de aclimatizare, că iar avem de băgat bani în mașină, că trebuie făcut un Serviciu complet de AC, adică schimbare freon, curățare și încărcare aer condiționat auto”.
Măi! Și nu mai termina să mă bată la cap că sunt uituc, că instalația de aclimatizare trebuie curățată periodic (12-24 luni), nu când mi-aduc eu aminte, că se pot dezvolta bacterii și mucegai în instalația de aer condiționat, de aici mirosul neplăcut care ei îi dă dureri de cap.
O știi că-și bagă nasu-n toate și le știe pe toate. N-am zis nimic, că mai rău o stârneam. Am căutat și uite ce-am găsit pe internet: http://www.freon-auto.com. I-am contactat și au venit acasă imediat. Nu tu pierdere de timp, sau ars benzină ca să merg la service.
– Da’ cine-s ăștia? Și ce fac?freon-auto-3-300x214
– Este o firmă care se ocupă de încărcare freon și igienizare aer condiţionat auto! Oferă servicii de simplă umplere a instalației de răcire cu freon R134a (atunci am aflat ca freonul auto diferă de cel folosit de frigiderele și congelatoarele care sunt în casă). Eu am ales serviciul complet, ca să văd și pe unde se poate pierde gazul în instalație. Așa am scăpat de mirosurile neplăcute din mașină și de gura lu’ nașă-ta.
Se rezolvă, finule! Toate se rezolvă. Pune mâna pe telefon și sună-i! Încearcă-i și tu. Probabil că o simplă reumplere a instalației de gaz, te scoate din belea.

O săptămână mai târziu:
– Salut nașule! Ți-am ascultat sfatul. Buni băieții! Ai avut dreptate. Acolo a fost problema. Mi-au băgat gaz în instalație.
Acum mașina mi-e cool, nevasta fericită și eu mai liniștit.

Articol scris pentru SuperBlog Spring 2016.

FreonAuto-300x141

Dragoste

22 Tuesday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Bucăți de gând

≈ 37 Comments

20160320_161011
IMG_20160320_154303
IMG_20160320_154334
IMG_20160320_161130

E. E dragoste palpabilă, densă, curgătoare, incandescentă.
Jur că e. Trăiește în casa mea, în curtea mea, în ecranele din jurul meu,
în pat și la masa din dinning.

În week-end ne bem cafeaua împreună și mâncăm omletă la micul dejun.
îmi aduce flori. Dar nu prea des,
doar când uită că are interdicție la a cumpăra flori.

Buchetele de flori sunt sacrificii…
florile să fie în grădină!
și animalele sălbatice în pădure!
Nu-mi plac buchetele de flori și grădinile zoologice, nu-mi plac coliviile
și nici gratiile la ferestre.

Dar nimeni nu mă întreabă.
așa că există încă florării
și grădini zoologice

și lui îi face din când în când cu ochiul câte-n buchet de trandafiri galbeni
și mi-l aduce așa, fără motiv, fără vină, ori aniversare
doar pentru că uită că mă dor florile tăiate
și gratiile la ferestre.

Casă veche, casă nouă…

21 Monday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Concurs, Geografie subiectivă...

≈ 12 Comments

Ia-ți iarna car și vara sanie, sau investește acum pentru a economisi în viitor.

Jurnal de lucru:
Ianuarie:
Fericire maximă. Yeeei!!! Ne-am cumpărat casă frumoasă. Cam veche, ce-i drept, are patruzeci și cinci de ani… cam multișor de lucru-n ea. Dar e bine repartizată, se întinde pe două nivele spațioase și are  geamuri imense. Însă principala ei calitate:  e a noastră. Yuppiii!

Februarie.
A venit prima factură. Șoc. Să leșinăm, nu alta. Sume astronomice, zici că deținem palatul Buckingham. Nejustificat de multă energie dusă pe apa sâmbetei… Iubim confortul, urâm risipa, deci se impune să luăm măsuri de îndată.

În primul rând trebuie să descoperim unde e „buba” casei. Am realizat că avem nevoie de un specialist care să identifice zonele cu pierderi de căldură, sau cu infiltrații ridicate de aer. Soluția am găsit-o prin Enermed Impex SRL. I-am contactat  imediat și am  stabilit primul pas: un audit energetic, menit să determine caracteristicile termice și energetice ale casei. Am fost plăcut surprinși de profesionalismul de care firma a dat dovadă prin componența echipei, formată din auditori energetici atestați gradul I Avizez.

Tot februarie

S-a făcut o scanare termică a casei cu o cameră de termoviziune, determinându-se astfel distribuția temperaturii pe suprafața construcției. În urma auditului ni s-a prezentat un raport detaliat cu rezultatul analizelor efectuate, dar și soluții recomandate pentru reabilitarea clădirii, atât economic, cât și tehnic. Cireașa de pe tort a fost prezentarea fotografiilor, care au arătat nu numai pe unde se pierde căldura, dar și locuri pe unde mucegaiul ar putea să iasă cuceritor la suprafață. Cum ar spune badea Gheorghe: e “cool” să vezi zonele “hot” ale casei.

bloc-nereabilitat-termografie1-300x184[1]

Martie – Aprilie
Sugestiile primite în urma auditului le-am concretizat în mai multe investiții.
Am schimbat centrala, de tip „dinozaur”, care consuma voinicește și instalațiile termice, apoi am ridicat gradul de izolație în pod. Am pus uși termoizolante la intrări (două, plus ușa de la terasă). Din fericire geamurile mari și multe sunt termopane. (Am fost norocoși, pentru că ar fi fost o sumă destul de rotundă, la cât de multe geamuri avem). În urma termografiei am descoperit că doi dintre pereții exteriori aveau o pierdere masivă de energie, așa că s-a procedat la o mai bună anvelopare a întregii case.

După terminarea lucrărilor de renovare, am dorit un certificat energetic pentru a vedea unde ne situăm. Reabilitarea termică a construcției s-a concretizat în îmbunătățiri energetice majore astfel încât la final am obținut un certificat energetic clasa A, (categoriile energetice variază de la clasa A – ce presupune un consum de energie de până în 125 de kWh/m2/an, la clasa G – ce presupune un consum de energie de peste 820 kWh/m2/an. bloc-reabilitat-termografie2-300x184[1]Cu alte cuvinte prima arată cel mai scăzut consum de energie, iar a doua arată… gaura în buget, adică risipa termică). Certificatul energetic este valabil timp de zece ani. Nu avem nici o intenție să ne vindem casa acum, dar e bine de știut că fără acest certificat nici nu am putea. În 2007 s-a instituit în Uniunea europeană legea prin care locuințele trebuie să fie auditate energetic în vederea obținerii certificatului energetic, act necesar construirii, vânzării, sau  închirierii locuințelor. În România aplicarea legii s-a amânat până in 2013. Privind tabloul general realizăm că este o măsură excelentă pentru îmbunătățirea calității vieții în ansamblu.logo_Avizez-ENERMED-IMPEX-SRL[1]

Suma de bani cheltuită a fost substanțială, însă comparația vechilor facturi de utilități, cu cele noi, după reabilitarea termică, ne-a făcut să batem din palme fericiți: eforturile ne-au fost din plin răsplătite. În urma lucrărilor de renovare, casa noastră nu e doar mai frumoasă și mai modernă, cu un confort termic sporit, dar și mai valoroasă din punt de vedere financiar.

Investiția noastră de acum nu doar că ne protejează pe viitor buzunarul, dar e o contribuție la sănătatea mediului. Noi vrem să ne țină mult și bine planeta albastră și să o păstrăm… verde. Energia nu e un sac fără fund, trebuie să consumăm cu grijă, doar cât avem nevoie. De aceea ne-am gândit să ne orientăm din start și cu achizițiile pentru casă, așa că am cumpărat aparatură electrică și electrocasnică din clasa de eficiență energetică A+++ . Am pus în toate camerele becuri ergo-economice (LED), în fața garajului lumină cu senzori, iar în grădină lămpi cu lumină solară.

În plus am început să fim mai atenți la rutina noastră zilnică și am înțeles cât e de simplu să salvăm energie prin lucruri extrem de simple: să stingem becul în camera în care nu stăm, să încărcăm telefoanele și laptopurile doar pe timp de zi și le scoatem din priză imediat ce s-au încărcat (obișnuiam să le lăsăm toată noaptea) și să oprim aparatele când plecăm de acasă, pentru că ele consumă curent electric chiar și în stand-by.

E vremea să trăim verde și frumos, să economisim pentru calitatea vieții noastre.

Articol realizat pentru SuperBlog Spring 2016.

pret-certificat-energetic[1]

Image

Personalitate puternică

21 Monday Mar 2016

20160319_161904

Posted by sweet & salty | Filed under Geografie subiectivă...

≈ 27 Comments

Image

Love story

21 Monday Mar 2016

20160319_161656

Posted by sweet & salty | Filed under Geografie subiectivă...

≈ 21 Comments

Întrebări și răspunsuri…

21 Monday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Fluturi și alte frunze...

≈ 11 Comments

Când vorbele se traduc în copaci.
Când primăvara uită culoarea.
Dar totuși cântă…

IMG_20160319_161545

Vorbind tăcut…

21 Monday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Imagini...

≈ 25 Comments

Explodând în dor de primăvară…

IMG_20160318_172704

De-ale zilei…

19 Saturday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Geografie subiectivă...

≈ 35 Comments

tng-skyline-700pxwide-srgb[1]Sâmbătă.
V-am înnebunit cu animăluțele. O să credeți că m-am mutat în pădure.
Nu chiar. Încă locuiesc în Toronto, dar orașul are și fața asta extrem de verde, reprezentată de foarte multe parcuri, care sunt… populate. De la mine până la Humber parc sunt 2 minute de mers pe jos. Iar Humber se întinde, ca o limbă pe o suprafață de peste 21 de kilometri, un fel de șarpe care trece prin tot orașul.

Ieri am dat nas în nas cu dânsul.

20160318_174444 (4)

Eu m-am speriat. El a fost nesimțit și și-a văzut de ale lui. Era lângă alee și încerca să dezgroape „comoara” ascunsă de o veveriță. Ele-și ascund hrana în pământ iar ratonii, ca niște hoți care se respectă, își însușesc „bunătățile”.

Ele sunt ca niște veritabile țigănci. Să nu te apropii cumva de apă că vin val-vârtej să ceară pomană. Sunt obraznice. Ar fi în stare să vină cu mine acasă.

20160318_175539
20160318_175636

 

În rest liniște și pace. Mult soare. Cu dinți. Eu la o cafea fierbinte și… biscotti cu ciocolată. Cum altfel? 😀

20160318_175957

A fost odată …

18 Friday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Concurs

≈ 11 Comments

the_smurfs_10[1]

Titlul filmului: Copilărie.
Gust de mere acre, genunchi zdreliți, bunică scoțând pâine din cuptor…
Distribuție: eu, fratele meu, Tom și Jerry, Mickey și Minnie Mouse, Strumpfii, Donald, Powerpuff girls și multe alte personaje din desene animate…
Râs, suspans, acțiune, dar happy end. Întotdeauna happy end.

Timpul celor șapte ani de-acasă e fantastic, fără limite. Zilele se întind pe minute lungi, apoi pe ore și abia apoi pe zile. Lumea e a copilului. Toată.
E perioada esențială dezvoltării adultului de mai târziu. E vremea poveștilor, vremea desenelor animate. Copilul absoarbe modele și mesaje. Mama și tata sunt pe același plan cu Albă ca Zăpada și Prințul fermecat. Basmele și realitatea sunt amestecate, iar magia este firească, la fel cum sunt cerealele cu lapte la micul dejun.youtube-cartoon-network-mickey-mousewallpapers-walt-disney-world-mickey-mouse-cartoon-network-1024x768-sj41ou3f-956x717[1]Copilăria mea a fost desenată cald, în culori vesele pe un fundal muzical limpede și liniștit. A fost populată cu personaje frumos construite, care transmiteau întotdeauna un mesaj pozitiv. Acest lucru s-a imprimat puternic în modul de a gândi al generației mele. Vedeam la desene că orice problemă are o soluție, iar cortina nu cade până când zâmbetul nu se restabilește pe fața protagoniștilor. Binele învinge întotdeauna, iar personajul  trebuie să muncească, să construiască, să participe la creionarea finalului fericit.

Eu oscilam între a fi una dintre cele trei Powerpuff girls, ori o prințesă cu rochie strălucitoare și lungă, dansând la baluri, așa cum le vedeam pe eroinele din lumea lui Disney. Erau desenele mele preferate, reprezentând ceea ce-mi doream să fiu… când voi fi mare. Adică frumoasă și deșteaptă și firește rezolvând problemele omenirii.

Eram îndrăgostită și de Strumpfi (creația belgianului Peyo), de satul lor medieval din pădurea magică, unde aceștia trăiau în case-ciuperci. Erau personaje cu identitate clar conturată, universul lor fiind, de fapt, miniaturala oglindă a lumii noastre. Mă bucuram și întristam cu ei, răsuflam fericită când scăpau de răutățile vrăjitorului Gargamel si pisica acestuia, Azrael și aș fi vrut uneori tare mult să cunosc misterul poțiunilor magice făcute de Papa Strumpf.

the smurfs 6[1]

Mă mai uit la desene animate și azi. Poate mi-e dor de copilărie, ori poate au mai rămas prin cotloane de suflet urme ale copilului ce-am fost cândva. Și atunci e simplu. Intru la Empire Film. Au o selecție variată și de fiecare dată mă surprind cu ceva nou.

Articol scris pentru SuperBlog Spring 2016.
(imagini Empire Film și Youtube)

untitled

Spectacol…

18 Friday Mar 2016

Posted by sweet & salty in Geografie subiectivă...

≈ 18 Comments

Ieri:

3

Case în Toronto. Vă amintiți scorbura? Se văd locatarii? 😀 Plimbare pașnică. Și noi, dar mai ales ei.  Primăvară capricioasă…

6
Cum se simte o bancă singură în parc pădure?

2
1

O jumătate de oră mai târziu. Scary movie. Nas în nas cu furtuna. Am fost udă până-n suflet. Glugă nu. Umbrelă nici așa. Mai aveam trei kilometri până acasă când i-a venit ideea să mitralieze stropi aspri și reci de ploaie. Momentul a fost fantastic. Când surprinzi natura în mijlocul ei. Superb. Furtună și noapte. Combinație ușor lugubră… dar niște culori!!!Extrem de multă populație (umanoizi doar noi) veverițe, căprioare, păsăret, în râu un castor ronțăia o creangă…

20160316_191146

Doamna avea o treabă dincolo de alee. Nu am deranjat-o prea mult. Ea ne-a dat ignore.

5

Singurătate confortabilă. N-avea nici un stres că plouă, că noi, că noapte, că-e cam singură pe creangă, în pom, pe pod… Sub pod castorul ronțăia… Fără stres…
***
Azi: Gânduri zăpăcite de ploaie, zgribulind a primăvara…  Arborii poartă chelie, ori sunt tunși la zero. Habar n-am. Iarba maronie mustind, gândurind, încercând strategii de-nmugurire. Miroase curat. Trag aer în piept.
În pauză de ploaie, la un alergat…  pe strada mea promisiuni de primăvară. E un gri-cald.
Jur că e gri cald. Nu-mi pasă de teorie (știu că griul e culoare rece format din două non-culori alb și negru, însă nici 1+1 nu e totdeauna 2). Da? Deci reiau… un gri-cald, plin de ciripitoare, rafale de ploaie… Și-un miros de primăvară, că pleznesc mugurii.

c
b
a

În două zile record: mâță plouată (rău) de trei ori. De ce ignor umbrela?
În oraș. (Scuze prima poză. Luată în mers din mașină.)

20160317_173304

Și ele știu. Își mișcă provocator coada, legănându-și mersul cât de încet pot.  Hmmm.

Martie și cică ar fi de-a primăvara… Eu zen…
Nu-mi pasă…

← Older posts
Newer posts →

Categories

  • A fi scriitor (104)
  • Amalgam (217)
  • Ana (52)
  • Întâmplate sau nu… (55)
  • Bucăți de gând (135)
  • Catchy (15)
  • Concurs (19)
  • De prin viață… (22)
  • Din bucătăria mea (21)
  • File de jurnal (190)
  • Fluturi și alte frunze… (46)
  • Geografie subiectivă… (106)
  • Imagini… (44)
  • Lume color (13)
  • Observatorul (9)
  • pași (34)
  • Promisiuni (9)
  • Recenzii (4)
  • Recenzii și impresii (5)
  • Sava-rine (22)
  • Travel (40)
  • UZP (3)

Arhive

Recent Posts

  • Povești cu divagații
  • 9 FEBRUARIE
  • și încă azi
  • studiu
  • 19

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 1,259 other subscribers

Authors

  • sweet & salty's avatar

Em Sava

Em Sava

Categories

  • A fi scriitor
  • Amalgam
  • Ana
  • Întâmplate sau nu…
  • Bucăți de gând
  • Catchy
  • Concurs
  • De prin viață…
  • Din bucătăria mea
  • File de jurnal
  • Fluturi și alte frunze…
  • Geografie subiectivă…
  • Imagini…
  • Lume color
  • Observatorul
  • pași
  • Promisiuni
  • Recenzii
  • Recenzii și impresii
  • Sava-rine
  • Travel
  • UZP

Jurnal

  • A fi scriitor
  • Amalgam
  • Ana
  • Întâmplate sau nu…
  • Bucăți de gând
  • Catchy
  • Concurs
  • De prin viață…
  • Din bucătăria mea
  • File de jurnal
  • Fluturi și alte frunze…
  • Geografie subiectivă…
  • Imagini…
  • Lume color
  • Observatorul
  • pași
  • Promisiuni
  • Recenzii
  • Recenzii și impresii
  • Sava-rine
  • Travel
  • UZP

Blog at WordPress.com.

  • Subscribe Subscribed
    • Sweet & Salty
    • Join 1,259 other subscribers
    • Already have a WordPress.com account? Log in now.
    • Sweet & Salty
    • Subscribe Subscribed
    • Sign up
    • Log in
    • Report this content
    • View site in Reader
    • Manage subscriptions
    • Collapse this bar
 

Loading Comments...