• About

Sweet & Salty

Sweet & Salty

Tag Archives: vânătoare

Metamorfoză: mic studiu despre îndrăgostire

06 Friday Oct 2017

Posted by sweet & salty in Catchy, Sava-rine

≈ 34 Comments

Tags

îndrăgostiți, calități, defecte, dragoste, dăruire, fluture, friend zone, iubirea, prietenia, sentiment, vânătoare

paun-1

Iubirea metamorfozează individul. Larva devine fluture, iar oamenii sunt mai frumoși, mai buni când iubesc. Fiecare. Fără excepție. Spun miere și poartă cele mai bune haine ale sufletului. Îndrăgostiții sunt sărbătoare. Ajung peste noapte păuni.

Perioada de împăunare se limitează pe intervalul de timp necesar vânătorii și cuceririi.

Îndrăgostitul își desface generos penajul colorat-sidefat și acoperă cu o pânză de păianjen toate întrebările și neliniștile posibile și imposibile ale ființei-țintă. Penajul este păstrat cu grijă în dulap și scos doar în aceste momente speciale. Când lucrurile se așază, penele de păun se închid, iar omul își îmbracă realitatea cotidiană, plictisitor de obișnuită. Ternă.

Pentru anumite persoane, perioada de vânătoare este drog, devine dependență. Se permanentizează într-o continuă căutare a experiențelor de împăunare. Genul acesta de împăunat își asumă riscul uzurii penajului strălucitor, format dintr-un portofoliu clișeic, cu formule șablon, care, în mare, se potrivesc unui procentaj larg de posibile cuceriri.

Cele mai stabile și mai reușite relații sunt cele care se nasc între doi prieteni. În aceste situații, perioada de împăunare este diferită, pentru că cei doi au trecutul unei realități deja cunoscute, ce cuprinde lista calităților și defectelor, fără exagerări voite, sau nevoite, fără ascunzișuri, lustruiri, sau măști.

Inițial, dragostea anulează prietenia, dar perioada de cucerire este fascinantă pentru cei doi. E revelația descoperirii iubitului/iubitei care, neașteptat, iese dintr-un friend zone crezut inofensiv și se revarsă spumos în sfera intimă a sentimentului. Fascinația se naște din căldura copleșitoare care inundă pe cei doi actuali parteneri, foști prieteni.

Sentimentele au aceeași intensitate, indiferent între cine se petrece reacția chimică stelară. Iubirea există, sau nu. Se conjugă, sau nu. Dragostea nu este cantitativă, pentru că nu ai cum să dăruiești un sfert, sau două de suflet. Îți pui pe tavă ființa celui/celei din fața ta. Necondiționat. În perioada de împăunare e dăruire fără calcul. Nu există reguli, timp sau spațiu. E absolut.

În cazul dragostei la prima vedere, fascinația „întâmplării” de a te intersecta chimic cu o altă ființă te lovește brusc, fără preaviz. Penajul e activat la secundă, împăunarea se produce. Însă, când în cele din urmă omul se liniștește și revine la realitatea care-l definește, partenerul poate avea un șoc, descoperind în spatele penelor de păun minunat colorate, o posibilă totală nepotrivire. Sunt situațiile în care iubirea devine insuficientă și relația se rupe, se sparge în cioburi atât de mici, încât cel puțin unul din cei doi parteneri sângerează.

Iubirea metamorfozează. Faceți din ea permanentă împăunare.

Cățeluș cu părul creț, sau nu

02 Monday Oct 2017

Posted by sweet & salty in File de jurnal

≈ 29 Comments

Tags

bunica, caniche, câini, ciobănesc, copil, familie, golden retriever, jocuri, pisică, spectacol, ursuleț de pluș, vânătoare

5e64b5ce2d4c8cd512804136b2906a57--mini-poodles-toy-poodles

De când mă știu mi-e frică de câini. Habar n-am de ce, că nu m-a mușcat niciunul. Copil fiind mi-am dorit mult câine. Aveam, dar numai la bunici. Îl aveam pe Rimbor, un ciobănesc uriaș și blând pe care-l chinuiam cu jocurile mele, îl trăgeam de păr și-i făceam codițe. „Nu-l mai motroși” îmi spunea bunica, dar se distra și ea uimită: „Uite la el cum stă!” Era aspru cu oricine voia să calce ograda, dar cu mine se transforma în ursuleț de pluș. Oricum pe vremea aceea nu știam că era inventată teama.

Mulți ani l-au avut bunicii pe Rimbor. L-am botezat așa când o mătușă mi-a spus în râs că-l cheamă Bimbor, nume de bou, cică. Eu m-aș fi supărat și am decis pe loc: „Nu! Nu e Bimbor, că e Rimbor!”, și așa i-a rămas numele.
Îmi amintesc petele roșcate pe blană și ochii blânzi.
L-am avut ani mulți. Eram mare, când a murit de bătrânețe, și tare mult l-am plâns. Ograda însă a rămas știrbă când s-a dus Rimbor. Apoi n-au mai avut câine mulți ani.

Pe Dara, un caniche argintiu, de talie mijlocie, am primit-o târziu de tot, după ce terminasem facultatea, de la un prieten bun.
Era un suflet mare, ascuns din întâmplare în trup de patruped. Un ghem micuț și creț, o jucărie. Era ocupată să fie frumoasă și să tacă. Nu a scos nici un sunet multe zile și am crezut că nu știe să latre. Dar, prima dată când s-a întâmplat, am râs cu toții. Avea o voce urâtă, răgușită parcă, total nepotrivită cu drăgălășenia ei. Am înțeles că-i complexată și de aceea tace. Apoi ne-am obișnuit. Și noi și ea cu lătrătura scârțâită. Era extrem de inteligentă și afectuoasă. Mama știa că venim acasă, pentru că Dara o anunța cu trei, patru kilometri înainte să ajungă mașina. Era și emotivă… Mai supăra pe câte-un musafir, că se scăpa de bucurie pe pantofii lui.

Când am venit în Canada a fost atât de mâhnită, încât ai mei au crezut că o pierd. Iar când ne-a revăzut, după doi ani, toți am plâns, și cei de-acasă și noi, văzând dragostea necondiționată cu care ne întâmpină. Nu s-a putut nimeni apropia de noi, până nu și-a terminat ea turul de fericire. Nu știa ce să mai facă, ce să ne mai arate. Era un spectacol.

Frica mea total nejustificată, mai ales aici unde nu există câini fără stăpân, a fost întreruptă de perioadele în care am avut câine. Au fost intervale în care mi-am depășit teama, pentru că într-un mod ciudat le pricepeam psihologia.

În Canada, greu de tot mi-am convins soțul meu să ne cumpărăm unul (că responsabilitate mare, că plecări dese și ce faci cu câinele?? etc.) De fapt nici n-am știut că l-am convins, îmi cam pierdusem speranța că vom avea vreodată. A apărut cu el în seara de Crăciun, într-un coș frumos cu o fundă mare și roșie, care-i stătea câș. O mogâldeață bej de catifea și doi ochi mari, speriați, un Golden Retriever frumușel și curios, care s-a făcut urgent stăpân în casa și curtea noastră și a făcut la trăsnăi cu nemiluita.
În afara faptului că suferea de Sindromul lui Făt-Frumos și creștea văzând cu ochii, era setat pe vânătoare. Medicul veterinar ne-a explicat că și câinii au diferite personalități, ca oamenii.
În general, rasa asta e foarte bună pentru familii, fiind ușor de dresat. Nu Ace. Ați văzut filmul Marley & Me? Acesta era Ace. Cel mai plimbat câine de pe stradă, cel mai școlit, dar cel mai needucat.
Ieșeam la plimbare cu el. Cu emoții de fiecare dată. Dacă avea chef să ne plimbăm, ne plimbam. Dacă avea chef să alerge, mă trăgea după el. Ferească Sfântu’ să fi trecut cineva pe lângă el să nu-l mângâie un pic, că se trântea cu burta de trotuar și nu puteam să-l mai urnesc, până nu-i trecea nefericirea.

Câini sau pisici… Cum să nu ai lângă tine să iubești, o creatură atât de minunată și de generoasă?

ACE 3

ACE 🙂

Categories

  • A fi scriitor (75)
  • Amalgam (181)
  • Ana (46)
  • Întâmplate sau nu… (47)
  • Bucăți de gând (117)
  • Catchy (16)
  • Concurs (19)
  • De prin viață… (20)
  • Din bucătăria mea (20)
  • File de jurnal (171)
  • Fluturi și alte frunze… (44)
  • Geografie subiectivă… (99)
  • Imagini… (41)
  • Lume color (11)
  • pași (34)
  • Recenzii (3)
  • Recenzii și impresii (5)
  • Sava-rine (22)
  • Travel (37)

Arhive

Recent Posts

  • Așa cum era
  • Recenzie – Aventurile lui Andrei
  • Martie militar
  • Nu e
  • Cu Covidul la lansare

Enter your email address to follow this blog and receive notifications of new posts by email.

Join 1,223 other followers

Authors

Em Sava

Em Sava

Categories

  • A fi scriitor
  • Amalgam
  • Ana
  • Întâmplate sau nu…
  • Bucăți de gând
  • Catchy
  • Concurs
  • De prin viață…
  • Din bucătăria mea
  • File de jurnal
  • Fluturi și alte frunze…
  • Geografie subiectivă…
  • Imagini…
  • Lume color
  • pași
  • Recenzii
  • Recenzii și impresii
  • Sava-rine
  • Travel

Jurnal

  • A fi scriitor
  • Amalgam
  • Ana
  • Întâmplate sau nu…
  • Bucăți de gând
  • Catchy
  • Concurs
  • De prin viață…
  • Din bucătăria mea
  • File de jurnal
  • Fluturi și alte frunze…
  • Geografie subiectivă…
  • Imagini…
  • Lume color
  • pași
  • Recenzii
  • Recenzii și impresii
  • Sava-rine
  • Travel

Blog at WordPress.com.

  • Follow Following
    • Sweet & Salty
    • Join 1,223 other followers
    • Already have a WordPress.com account? Log in now.
    • Sweet & Salty
    • Customize
    • Follow Following
    • Sign up
    • Log in
    • Report this content
    • View site in Reader
    • Manage subscriptions
    • Collapse this bar
 

Loading Comments...